Fostul ambasador al SUA la Chișinău explică de ce Putin e unul dintre cei mai populari politicieni în R. Moldova: „Din cauza manipulării opiniei publice...”

Asif Chaudhry, vicepreşedinte pentru Programe Internaţionale din cadrul Washington State University, a declarat joi că şi în unele ţări membre NATO şi UE, „tinere democraţii", există eforturi de a schimba parcursul acestora, prin intermediul multiplelor metode de influenţare la nivel social şi politic, transmite agerpres.ro.

Fost ambasador al SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry a vorbit despre parcursul acestei ţări şi despre influenţele din regiune, în cadrul unui panel al "Black Sea and Balkans Security Forum".

„Când venim (SUA - n.r.) în ţări precum Moldova, încercăm să susţinem valorile şi ideile de acolo (...) Rusia face lucrurile diferit. Prin intermediul unor platforme media poate disemina propagandă, dezinformare şi susţin în mod direct lideri politici şi partide", a spus el.

Asif Chaudhry a spus că în perioada mandatului său în Republica Moldova a fost frapat de câteva aspecte ale societăţii de acolo.

„Unul dintre lucrurile cele mai uimitoare pe care le-am văzut în Moldova - o ţară în care oamenii sunt extrem de inteligenţi, tinerii privesc spre progres - în ciuda acestor lucruri, când se făceau sondaje, Putin era votat unul dintre cei mai populari politicieni sau lideri. Cum se întâmpla acest lucru în această ţară? Din cauza manipulării opiniei publice, care duce la o lipsă a capacităţii de a rezolva conflicte, de a trece dincolo de situaţii precum cea legată de Transnistria", a evidenţiat Asif Chaudhry.

Referitor la influenţa prin propagandă sau implicare directă în politica unei ţări, el a punctat că statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice sau al Uniunii Europene nu este o garanţie. "Vedem că până şi acele ţări care au devenit parte a NATO şi UE încă există eforturi, acolo, de a schimba parcursul acestora (...) Vorbim de ţări care sunt tinere democraţii", a spus el.

Referindu-se la Balcanii de Vest, Asif Chaudhry a evocat pericolul radicalizării pe teme etnice şi religioase.

„Nu vorbim destul despre asta, dar este o realitate a Balcanilor şi a regiunii, luată global - faptul că religia poate deveni subiect de discordie", a punctat acesta, afirmând că pericolul este şi mai clar în contextul "manipulării informaţiei" şi "manipulării oamenilor".

„Cred că dacă oferim susţinere masivă unor ţări precum Moldova şi, într-o măsură, Ucraina şi altele din regiune, cred că le aducem într-o sferă în care se poate lucra din interiorul societăţilor, pentru ca acestea să evolueze, în loc să aşteptăm 10 - 20 de ani şi să le lăsăm oportunităţi celor cu intenţii rele", a spus el.

La rândul său, Igor Munteanu, preşedinte al IDIS "Viitorul" din Republica Moldova, a vorbit despre fenomenul emigrării.

„Munca în străinătate a devenit un mod de viaţă pentru sute şi mii de concetăţeni, iar aceasta era, pentru ei, o soluţie pentru a-şi întreţine familia. Dar asta a dus şi la pierderi de populaţie (...) Moldova a pierdut 30% din forţa de muncă în ultimii 15 ani", a spus el.

Murat Aslan, profesor la Hasan Kalyoncu University şi cercetător la Foundation for Political, Economic and Social Research din Turcia, a vorbit despre nevoia de pace şi prosperitate în ţări din Balcanii de Vest şi despre faptul că Alianţa Nord-Atlantică poate contribui la îndeplinirea acestui deziderat.

El a amintit de "insecuritatea regională fundamentată pe conflicte etnice şi religioase" pe care aceste ţări au trăit-o în anii ' 90.

Vorbind tot despre Balcanii de Vest, Markus Kaim, senior fellow la The German Institute for International and Security Affairs, Berlin, a apreciat că regiunea este una unde se împarte influenţa.

„Rusia pare să fie un factor definitoriu al vecinătăţii şi nu mă refer doar la Balcanii de Vest. Am văzut asta în alte părţi - în Siria, Egipt, Libia, în regiuni în care Rusia nu a mai fost în ultimii 20-25 de ani. Întrebarea - cheie pentru Uniunea Europeană este: 'Acceptăm Rusia ca factor determinant pentru vecinătatea europeană sau ca factor formator al vecinătăţii europene imediate?'", a detaliat el.

Această evoluţie, a punctat expertul, "explică abordarea diferită a Balcanilor de Vest de către Uniunea Europeană".

„Din ce percep eu, Balcanii de Vest au fost percepuţi, în ultima decadă cel puţin, ca o sursă de instabilitate, iar Vestul trebuia să se implice pentru aplanarea situaţiei. Acum paradigma Uniunii Europene cu privire la Balcanii de Vest trebuie să se schimbe în sensul următor: 'Noi suntem cei care influenţăm Balcanii de Vest sau Rusia? Noi sau Rusia luăm decizii în această regiune?'", a punctat Markus Kaim.

Panel-ul a fost moderat de Dan Dungaciu, membru al consiliului ştiinţific al New Strategy Center.

Forumul, care are loc la Mamaia, este organizat de New Strategy Center în parteneriat cu Universitatea „Ovidius" şi Zona Metropolitană Constanţa, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanţa. AGERPRES/(A- autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)