Maia Sandu, la aniversarea USM: „Universitățile au datoria să apere libertatea”
224
Stimați invitați,
Stimați profesori,
Dragi studenți,
Doamnelor și domnilor,
În drum spre acest eveniment, mă întrebam ce înseamnă, de fapt, 80 de ani în viața unei instituții. Republica Moldova independentă are 35 de ani. Universitatea de Stat din Moldova are 80 de ani, iar învățământul universitar românesc, aici, în spațiul nostru, a început acum un secol.
În acești 100 de ani s-au schimbat regimuri și hotare. Au fost războaie, foamete, deportări și represiuni. Limba și identitatea noastră au fost puse la încercare. Ne-am pierdut libertatea și am reușit să o recâștigăm.
Și, în tot acest timp, oamenii au continuat să învețe, să predea, să cerceteze și să transmită cunoașterea mai departe.
În 1926, la Chișinău începea învățământul universitar în limba română, odată cu deschiderea Facultății de Teologie a Universității din Iași. Câțiva ani mai târziu, în 1933, i s-a alăturat Facultatea de Științe Agricole, tot a Universității din Iași. Astfel, se consolida profilul Chișinăului de centru universitar.
Acest drum avea însă să fie întrerupt brutal.
După război, în 1946, își începea activitatea Universitatea de Stat. Era prima instituție de învățământ superior cu statut de universitate. Avea câteva sute de studenți și un număr foarte mic de cadre didactice. Lipseau până și piese de mobilier, iar materialele didactice erau confecționate de profesori și, uneori, chiar de studenți.
Dar lipsurile materiale nu reprezentau cea mai mare dificultate.
Mult mai apăsător era contextul totalitar în care noua Universitate și-a început existența. Primii săi ani au coincis cu colectivizarea forțată, represiunile politice și deportările în masă.
Procesul de studii era puternic ideologizat, iar libertatea academică era limitată. Pagini importante din propria noastră istorie și identitate erau ținute sub tăcere sau chiar falsificate.
Și totuși, Universitatea a crescut.
Este important să spunem clar: nu regimul sovietic a construit ceea ce celebrăm astăzi, ci oamenii Universității – profesorii, cercetătorii și studenții care au reușit să creeze și să transmită cunoaștere chiar și într-un sistem restrictiv.
Poate că cea mai bună măsură a unei universități sunt oamenii care au trecut prin sălile ei.
Aici au studiat Vladimir Beșleagă, Alexandru Moșanu, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Constantin Cheianu și mulți alții.
Exemplul lor ne amintește ce poate face o universitate.
O universitate nu oferă doar o diplomă. Ea poate deschide un drum și poate descoperi un talent.
Iar prin oamenii pe care îi formează, o universitate poate schimba o societate.
În deceniile care au urmat, la USM au fost create facultăți și laboratoare, s-au dezvoltat domenii noi de studiu și au fost formate numeroase generații de specialiști.
Spre sfârșitul anilor ’80, din această comunitate universitară au venit voci care au început să conteste deschis sistemul opresiv.
Studenții au creat cenacluri și noi forme de organizare. Au început să se detașeze de structurile oficiale ale regimului și au participat la manifestațiile Mișcării de Eliberare Națională. Universitatea își regăsea astfel locul firesc în mijlocul unei societăți care își revendica tot mai hotărât limba, identitatea și libertatea.
Profesorii și studenții își recâștigau ceva esențial pentru orice universitate: dreptul de a pune întrebări și de a căuta răspunsuri fără constrângeri. Dreptul de a rosti adevărul fără frică.
După proclamarea independenței, Universitatea a intrat într-un amplu proces de reconfigurare și modernizare. În același timp, s-a conectat tot mai mult la spațiul european al educației și cercetării.
Astăzi, această vocație europeană capătă un sens și mai profund. Republica Moldova se află în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar pentru universitățile noastre acest parcurs deschide noi oportunități de cercetare, colaborare și schimburi academice.
Dar drumul european înseamnă și mai multă competiție.
Tinerii noștri pot alege astăzi dintre universități din întreaga lume și este firesc să o facă.
Responsabilitatea noastră este ca ei să aibă și acasă universitati bune și moderne, în care să poată primi o educație de calitate.
Vrem ca universitățile din Republica Moldova să poată concura de la egal la egal cu universitățile europene.
Vrem ca tinerii noștri să aleagă să studieze acasă. În același timp, vrem ca tineri din alte țări să aleagă universitățile din Republica Moldova.
În ultimii ani au fost făcuți pași importanți în această direcție, prin reforma universitară și integrarea institutelor de cercetare în universități.
Dar mai avem încă mult de făcut.
Lumea pentru care îi pregătim pe studenții de astăzi se schimbă foarte repede.
Ne confruntăm cu provocări majore la nivel mondial. Inteligența artificială schimbă deja modul în care învățăm și muncim.
Avem nevoie de profesori buni, de cercetători, juriști, specialiști în științe și tehnologie.
Dar, înainte de toate, avem nevoie de oameni care gândesc cu mintea lor și își folosesc cunoștințele pentru binele societății.
Doamnelor și domnilor,
Privind în urmă la acest secol, vedem cât de mult s-a transformat lumea.
Au fost perioade de dezvoltare, dar și perioade de opreliști.
Din această istorie trebuie să învățăm, înainte de toate, să prețuim libertatea.
Libertatea de a învăța și de a cerceta. Libertatea de a pune întrebări, de a căuta și de a spune adevărul. Libertatea de a gândi.
Universitățile au datoria să apere această libertate.
Iar USM, o instituție care are în spate atâta istorie, știe ce merită păstrat și are responsabilitatea de a se pregăti pentru ceea ce urmează.
Moldova are nevoie de universități în care tinerii să vrea să învețe.
Are nevoie de universități care formează oameni liberi și bine pregătiți, capabili și curajoși să înfrunte provocările acestui secol.
Timp de 80 de ani, Universitatea de Stat din Moldova a format asemenea oameni.
Iar generației de astăzi îi revine responsabilitatea de a duce această istorie mai departe.
La mulți ani profesorilor, studenților, absolvenților și tuturor celor care au contribuit la construirea Universității de Stat din Moldova!
24.09.2026
16:30
24.09.2026
15:46
24.09.2026
15:32
24.09.2026
14:55
24.09.2026
14:37
24.09.2026
14:31
24.09.2026
14:26
24.09.2026
14:24
24.09.2026
14:12
24.09.2026
13:50
24.09.2026
13:36
24.09.2026
13:08
24.09.2026
16:30
24.09.2026
16:25
24.09.2026
15:46
24.09.2026
15:45
24.09.2026
15:32
24.09.2026
15:27
24.09.2026
14:55
24.09.2026
14:37
24.09.2026
14:32
24.09.2026
14:31
24.09.2026
14:26
24.09.2026
14:24
24.09.2026
14:12
24.09.2026
14:09
24.09.2026
14:00
24.09.2026
13:55
24.09.2026
13:50
24.09.2026
13:36
24.09.2026
13:20
24.09.2026
13:08
24.09.2026
12:56
24.09.2026
12:53
24.09.2026
12:35
24.09.2026
12:29
24.09.2026
12:22
24.09.2026
12:03
Dorin Recean îl desființează pe Ion Chicu, „premierul lui Dodon și Plahotniuc, care a vrut să pună pe spatele moldovenilor așa-numita datorie de miliarde a regiunii transnistrene”: „Un fals flagrant lansat pentru a submina R. Moldova”
Vocile Basarabiei CUCERESC New York-ul! Documentarul „Prigoana din Basarabia” arată publicului american tragedia uitată a romilor
Premierul Tofan îl pune la punct pe socialistul Novac, care cere reducerea accizelor la carburanți de la volanul unui Land Cruiser cu un consum de 20 de litri de motorină: „Ar fi un transfer de bani de la săraci la bogați”
Propaganda prorusă, ATAC-FULGER la adresa sprijinului acordat Chișinăului: Falsul despre sistarea finanțărilor românești, DEMONTAT
Republica Moldova, în topul mondial al țărilor cu cea mai mare pondere de teren arabil: 56,8% din suprafață















