Dodon ar fi primit BANI de la Plahotniuc încă de la preluarea PSRM: „Lună de lună, liderul PSRM primea câte o pungă, mai mare sau mai mică. Ce sună interesant din acuzațiile procurorilor la adresa lui Dodon este TRĂDAREA de PATRIE”

Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, ar fi primit bani de la Vlad Plahotniuc încă din 2011, atunci când a preluat șefia Partidului Socialiștilor din R. Moldova de la soții Veronica Abramciuc și Valentin Krîlov. Acesta ar fi fost un instrument în ceea ce privește spargerea Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), care era principala forță de opoziție, menționează analistul politic de la București, Cristian Hrițuc, în contextul perchezițiilor desfășurate astăzi de procurori în mai multe locații care au legătură cu Dodon.

Citește și: Nantoi, despe noua GAFĂ a lui Dodon: „Este agent de influență al Federației Ruse care urmărește transformarea R. Moldova într-un COBAI politic. Comportamentul lui Igor Dodon este umilitor”

„Dosarul „kuliokul” este despre banii pe care îi primea Dodon de la Plahotniuc ca să „stea liniștit”. Este o poveste lungă. De fapt, Dodon a primit bani de la Plahotniuc încă de la înființarea PSRM. Atunci s-a dorit spargerea PCRM și s-a găsit soluția cu înființarea PSRM. S-a mizat pe Dodon și s-a reușit. Lună de lună, liderul PSRM primea câte o pungă, mai mare sau mai mică. „Kuliokul” vine la pachet cu dosarul Bahamas”, spune Hrițuc.

Citește și: VIDEO // Noi FILMĂRI cu Dodon, Plahotniuc și Iaralov. Șeful statului povestește că merge la RAPORT la conducerea Federației Ruse: „Eu scriam notele lui Putin...”

Totuși, cel mai important capăt de acuzație formulat de procurori e „trădarea de patrie”, consideră Hrițuc.

„Ce sună interesant din acuzațiile procurorilor la adresa lui Dodon este trădarea de patrie. Adevărul e că în toată activitatea lui de om politic s-a văzut acest lucru. Poate momentul cel mai interesant a fost cel care încerca să negocieze „federalizarea” R. Moldova”, a punctat sursa citată.

Citește și: Igor Dodon, colaborator al SERVICIILOR SECRETE RUSEȘTI? Un politician oferă DETALII despre implicarea șefului statului într-o operațiune realizată de ruși

Amintim că angajații Serviciului de Informații și Securitate și procurorii anticorupție au efectuat în această dimineață percheziții la domiciliul lui Dodon, dar și la alte adrese într-un dosar penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.324 (coruperea pasivă) art.181/2 (acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală), art.337 (trădare de patrie) și art.330/2 (îmbogățire ilicită)”.

Citește și: Anunț BOMBĂ făcut de Dodon

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în cadrul Băncii de Valori a Moldovei și a Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare, fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani, amintește anticorupție.md.

Doi ani mai târziu (2011), după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al capitalei, acesta începe să se distanțeze de comuniști și până la sfârșitul anului părăsește formațiunea alături de Zinaida Greceanîi și Ion Ceban, refugiindu-se în Partidul Socialiștilor, pus la dispoziție de vicepreședinta partidului Veronica Abramciuc. Peste doar un an, exclusă din partid, aceasta avea să declare că Dodon a preluat formațiunea urmare a unui atac raider. Deși a fost critic vehement al alianțelor aflate la guvernare din 2009 încoace, Dodon a reușit totuși să salveze Alianța pentru Integrare Europeană 2 într-un moment de cumpănă, acceptând să își dea votul pentru alegerea președintelui republicii, Nicolae Timofti.

Vladimir Voronin a spus de mai multe ori public că Dodon ar fi luat trei milioane de dolari pentru acest vot, acuzație negată de socialist.