Deputații socialiști, cașcavalul cetățeniei române și „aghentul ȚRU” Maia Sandu

Trustia, elegii politikoase

Sărmanii deputați socialiști au intrat ca niște șoricei în cursa cetățeniei române, cu speranța să guste din cașcavalul circulației libere prin Europa, și nu pot ieși de acolo, îi costă mai mult decât au plătit la intrare! – s-a revoltat cel mai prost președinte la televizor. Într-adevăr, unde s-a văzut un politician molotovean să dea bani ca să iasă de undeva, nici din closetul public nu ar ieși, dacă i s-ar cere să plătească mai mult decât a dat la prezentarea documentelor. Nici Dodon al întregii Republici Molotova nu-i poate convinge pe cei șase deputați socialiști să dea 605 de euro de dragul statalității iubite.

E și firesc: stataliatea e temporară, e pe ducă, abia respiră, dacă nu ar fi conectată la aparate, ar da ortul popii în câteva zile. Să renunți la cetățenia română de dragul statalității lui Dodon e ca și cum ai da cioara din mână pe o vrabie degerată pe gard. Și de ce ar avea nevoie un om întreg la cap să întrețină două cetățenii și două state? Unul din ele este în mod evident de prisos și nu se cere mare efort de gândire ca să-l identifici.

Acum stau și mă gândesc la șorheienii care au sărit în apărarea lui Șor, de teamă că „aghentul ȚRU”, Maia Sandu, să nu le păteze primarul și liderul de partid cu același nume. Stați fără grijă, stimați șorheieni, Maia Sandu va eșua, nu găsește ea niciun centimetru liber, nepătat, pe fizionomia lui Șor.

Al vostru rochefort, ataraxator, Ion Buraga