Cum a plâns Boronin

Trustia, elegii politikoase

Activitatea politică și obștească inepuizabilă, titanică, prometeică a încercatului lider comunist Bladimir Boronin îi inspiră pe liderii noii generații de comuniști care merg pe urmele lui. La solicitarea fierbinte a cititorilor, reportera noastră Frosi Buraga i-a solicitat veteranului politicii molotovenești un amplu interviu exhaustiv. Dl Boronin se afla, ca de obicei, în faimosul birou cu portretul marelui conducător proletar, Vladimir Ilici Lenin, pe peretele din spatele său.

Frosi Buraga: Domnule Boronin, cum preferați să mă adresez: domnule Boronin sau tovarășe Boronin?

Bladimir Boronin: Ce fel de tovarăș îmi ești mata mie? Gânsacul ori gâsca nu-i tovarăș cu porcul, așa spune un proverb rusesc, da' rușii se pricep la proverbe, ei ni l-au dat pe Lenin.

FB: Gazeta noastră de perete a făcut un sondaj printre cititori: cine este cel mai controversat lider politic autohton și Dvs. ați ocupat primele trei locuri, adică locul întâi, doi și trei.

BB: Deștepți cititori aveți voi. Da cine o fost după mine?

FB: Pe locul patru e Dodon.

BB: Degeaba i-am lăudat pe cititorii voștri. Dodon cu kuliokul lui Plahotniuc în cap n-are dreptul să fie contraversat! El îi trădător!

FB: Controversat e atunci când oameni au diferite păreri despre aceeași persoană, unii o părere bună, iar alții nu prea bună... De exemplu, unii vă compară cu Lukașenko sau chiar cu Putin, iar alții cu... Violeta Ivanov sau Marina Tauber.

BB: Cititorii voștri îs nebuni! Ce am eu cu Violeta Ivanov? Eu doar nu-s primitiv! Nu am nimic în comun!

FB: Nu a fost și ea comunistă? A candidat la Președinție și putea să devină președintă ca Dvs. Dar comparația cu Lukașenko vă place?

BB: Lukașenko măcar îi bărbat ca mine. Dar cu Ivanov și Tauber nu am nimic în comun. Eu nu port fustă.

FB: Păi, comparația nu se face pe haine sau organe genitale. Probabil s-a avut în vedere că și Ivanov, și Tauber v-au fost colege de Parlament și ați avut prestații asemănătoare...

BB: Violeta merita să ia zero procente și câteva zecimi în alegeri, această Ivanov. Ea nu m-a trădat doar pe mine, a trădat toată Republica Moldova, toți alegătorii care ne-au votat pe noi. Ea nu se gândește la popor. Și nici Tauber nu se gândește...

FB: Dar dvs. vă gândiți?

BB: Eu nu numai că mă gândesc, eu mă și rog la biserică pentru bunăstarea și sănătatea poporului.

FB: Fiindcă ați pomenit de biserică... În perioada sovietică, fiind președintele raionului Ungheni, ați distrus și ați închis biserici. Acum ați devenit tare bisericos. Vă spălați păcatele? Cum se împacă un comunist, care promitea să construiască viitorul luminos al omenirii pe pământ, cu Dumnezeu, care ne promite grădina raiului în ceruri?

BB: Se împacă bine, fiindcă avem scop comun, fericirea omului în ceruri ori pe pământ. Am mai spus: primul comunist o fost, printre altele, Isus Hristos. Da cu distrugerea bisericilor, care-i vina mea? Așa o fost vremea, o venit ordin și am distrus.

FB: Pare totuși ciudat să auzi aceasta de la nepotul unui ctitor de biserici, care au suferit pentru credință. Mă refer la bunicul și bunica Dvs., pe care comuniștii i-au trimis la închisoare pentru că au construit o biserică în satul Corjova...

BB: N-au stat mult la închisoare. Bâtu, cum se spune pe la noi, a stat numai 8 luni, iar bunica nici atâta, 3-4 luni.

FB: V-au spus ei că 8 luni de închisoare îi puțin?

BB: Nu am vorbit cu ei, poate că lor nu li s-a părut puțin, dar opt luni nu-i nici măcar un an de zile.

FB: E adevărat că ei s-au refugiat în România?

BB: Nu-i adevărat, nu s-au refugiat, asta-i dezinformare. În 1944, când de aici au fost izgoniți nemții și românii de armata sovietică, românii l-au mobilizat, fiindcă era într-adevăr gospodar și avea căruță și cai buni. I-au dat să încarce nu știu ce și i-au spus că o să meargă cu ei până la Prut. Dar pe urmă au trecut Prutul și chiar atunci a fost emis un decret de-al lui Stalin, am uitat ce număr, că toți cei care au colaborat cu românii sau cu nemții se declară dușmani și să fie arestați. Și bâtu, cum se spune la noi, la Corjova, ca să nu stea la pușcărie, a rămas acolo.

FB: Dar bunica?

BB: Și bunica a rămas acolo.

FB: Era și ea în căruță?

BB: Nu știu cum s-o nimerit că era și ea cu bâtu în căruță.

FB: Nu o fi planificat să fugă de comuniști?

BB: Nu cred.

FB: Poate că totuși s-au temut de închisoare? Doar n-a murit nimeni de închisoare, așa ați spus Dvs., într-un interviu.

BB: Eu am spus despre deportări, că nu a murit nimeni în deportare, nu despre pușcărie.

FB: De unde știți că nu au murit nimeni în deportare? Ați vorbit cu deportații?

BB: Am vorbit cu Dumitru Diacov. Dacă n-o murit el, care îi gingaș ca un fluture de molie, înseamnă că se putea trăi.

FB: Când ați depus cerere de intrare în PCUS, Dvs. ați scris că bunicii au fost dușmani ai poporului, colaboraționiși și că s-au refugiat în România?

BB (râde): Dacă scriam, nu mă mai primeau...

FB: Înseamnă că ați mințit partidul? Sau v-ați dezis de bunici?

BB: Nu zgâria te rog rana, și așa curge sânge... Oleacă m-am dezis, dar ce era de făcut?

FB: Dar când ați fondat PCRM-ul, de ce ați ascuns de tovarășii de partid că sunteți nepotul unor colaboraționiști?

BB: De ce trebuie să știe Violeta Ivanov ori Costică Starîș, ori Iura Muntean totul despre mine? La ce le folosește?

FB: Ați corespondat cu bunicii? Știu că nu se permitea să mergeți peste Prut...

BB: Cum puteam eu să corespondez cu ei? Eu eram președinte de raion, pe urmă prim-secretar... Tu măcar îți dai seama ce vorbești? Asta-i cum aș fi corespondat cu Troțki.

FB: Dar în sinea Dvs. v-ați gândit vreodată la ei?

BB: Cum să mă gândesc, dacă ei erau dușmani, colaboraționiști? Nu puteam, nu aveam dreptul să mă gândesc.

FB: Păi, ați spus că nu aveau de gând să se refugieze, că întâmplarea a făcut să se pomenească peste Prut....

BB: Nu mai crede chiar tot ce spun eu...

FB: Cunoașteți localitatea în care s-au refugiat?

BB: Am citit în presă, ca toți ceilalți. Eu îi socotesc morți în război...

FB: Dar ați fost să identificați mormintele lor, să puneți o floare, cum se face în cazul celor morți în război...

BB: Tu vrei să faci un monstru din mine? Cum să mă duc? Dacă mă duc, pierd și membrii de partid care au mai rămas, se duc la Dodon. Eu trebuie să mă gândesc și la partid, am răspundere față de oameni...

FB: Nu v-ați gândit vreodată la destinul Dvs.? Că aveți o soartă tragică, foarte tragică, mai ceva ca în tragediile grecești...

BB (ștergându-și lacrimile): Ia să terminăm noi acest interviu, tu vrei să mă faci să plâng...

Pentru conformitate: Frosi Buraga