Dezbaterea privind centrele de date se intensifică înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA

În urmă cu doar câțiva ani, mulți dintre noi poate nici nu știau ce este un centru de date.

Aceste clădiri uriașe, asemănătoare unor depozite, susțin aproape toate activitățile noastre online: de la căutări pe internet și e-mailuri până la descărcarea filmelor și operațiuni bancare.

Centrele de date se află în centrul avântului inteligenței artificiale, găzduind cipurile avansate și serverele necesare pentru funcționarea unor servicii precum ChatGPT și Claude.

Însă ritmul rapid al extinderii lor, consumul enorm de electricitate și îngrijorările privind impactul asupra mediului provoacă o reacție publică tot mai puternică în întreaga lume.

În SUA, subiectul a devenit o miză importantă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din 3 noiembrie. Atât republicanii, cât și democrații din opoziție s-au pronunțat împotriva dezvoltării acestor facilități.

Astfel, cei care se opun extinderii centrelor de date ajung pe o traiectorie de coliziune cu președintele american Donald Trump. Acesta a respins criticile, numindu-le o „conspirație bolnavă”, chiar dacă nemulțumirea publică este în creștere.

Iată ce trebuie să știți despre boomul centrelor de date și motivele pentru care opoziția față de acestea se amplifică.

Potrivit Data Center Map, o companie care urmărește atât centrele aflate în funcțiune, cât și proiectele încă nefinalizate, în lume există aproximativ 12.250 de centre de date.

Numărul este în creștere accentuată față de 2021, când existau aproximativ 8.000 de centre operaționale.

După cum arată graficul de mai jos, centrele de date sunt concentrate în special în SUA, unde se află 4.767 de astfel de obiective. Urmează Europa, cu Regatul Unit și Germania în frunte.

În mod tradițional, centrele de date au fost amplasate în apropierea orașelor, unde accesul la liniile electrice de înaltă tensiune și la resursele de apă pentru răcire este mai facil. Pe măsură ce acestea devin tot mai mari, tot mai multe sunt construite în zone rurale.

În ceea ce privește capacitatea efectivă, SUA se află însă mult mai mult în față, China ocupă locul al doilea, iar Europa rămâne mult în urmă.

Se estimează că diferența se va accentua în următorii ani, ceea ce îi face pe unii să avertizeze că Europa riscă să nu beneficieze de potențialele câștiguri economice generate de boomul inteligenței artificiale.

Centrele de date diferă foarte mult ca dimensiune: unele încap într-o magazie de grădină, în timp ce altele acoperă suprafețe vaste.

Se spune că cel mai mare centru de date operațional din lume este unul administrat de China Telecom, în Hohhot, Mongolia Interioară. Acesta se întinde pe aproximativ un milion de metri pătrați (10,7 milioane de picioare pătrate), o suprafață echivalentă cu circa 140 de terenuri de fotbal FIFA.

Totuși, după cum arată graficul de mai jos, sunt în construcție obiective mult mai mari.

Toate aceste centre sunt construite exclusiv pentru a furniza puterea de calcul uriașă necesară funcționării serviciilor de inteligență artificială.

De exemplu, Colossus 2, parte a campusului Colossus, va găzdui sute de mii de cipuri avansate pentru inteligență artificială, fabricate de gigantul tehnologic Nvidia.

Centrul va fi folosit și pentru antrenarea chatbotului Grok al companiei xAI. Firma lui Elon Musk va utiliza 41 de turbine pe gaz metan pentru alimentarea obiectivului. Activiștii susțin că acestea ar putea „crește semnificativ” poluarea aerului la nivel local, în timp ce autoritățile locale afirmă că turbinele vor respecta standardele privind calitatea aerului.

Presiunea pe care centrele de date o exercită asupra resurselor locale provoacă îngrijorări tot mai mari. Unele dintre aceste facilități folosesc cantități importante de apă pentru răcirea sistemelor, ceea ce ar putea duce la penurii, spun unii experți.

Se estimează că centrele de date din întreaga lume consumă mai multă electricitate decât Franța, după cum arată graficul de mai jos.

Analizele arată că această cerere tot mai mare de energie crește emisiile de carbon și pune presiune pe rețelele locale. Unii se tem că acest lucru ar putea duce la scumpirea energiei.

Pe fondul îngrijorărilor legate și de zgomotul produs de centrele de date și de spațiul pe care îl ocupă, nemulțumirea publică se amplifică.

În 16 state americane au fost propuse legi pentru interzicerea sau blocarea temporară a noilor facilități, iar subiectul ar putea deveni o temă importantă la alegerile din noiembrie.

În afara SUA, opoziția față de centrele de date a apărut în țări precum Mexic, Franța, Indonezia și Regatul Unit.

Susținătorii spun însă că aceste centre sunt esențiale pentru securitatea națională și pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Ei mai afirmă că centrele de date sunt benefice pentru economie, deoarece atrag investiții, generează venituri fiscale și creează locuri de muncă în domenii precum construcțiile.

Un raport recent al Brookings Center arată că centrele de date creează locuri de muncă la nivel local, dar mai puține decât susțin reprezentanții industriei.

Contează și tipul centrului de date. Facilitățile de tip „hiperscală” — obiective uriașe deținute și administrate de giganți tehnologici precum Amazon și Microsoft — au un efect mai mare asupra numărului de locuri de muncă, potrivit raportului.

În schimb, centrele de „colocare”, care închiriază spațiu unor clienți aflați la distanță și fără prezență locală, au adus mai puține beneficii.

În timp ce dezbaterea privind avantajele și dezavantajele lor se intensifică, extinderea centrelor de date continuă.

În acest an, industria tehnologică este așteptată să cheltuiască în total 765 de miliarde de dolari (544 de miliarde de dolari) pentru infrastructura de inteligență artificială în 2026, iar suma ar urma să depășească un trilion de dolari anul viitor.

Pe măsură ce cresc preocupările privind impactul asupra mediului, industria tehnologică explorează și alternative.

O idee este construirea centrelor de date în spațiu sau pe Lună, unde acestea ar putea valorifica energia solară din abundență.

Alții prevăd că, în cele din urmă, o parte tot mai mare a procesării pentru inteligența artificială ar putea fi realizată de echipamentele deja existente în calculatoarele și smartphone-urile noastre, reducând astfel nevoia de centre de date uriașe.

Contribuții suplimentare la documentare și grafică: Erwan Rivault, Matt Faraci și Dominic Bailey.