Cum a depășit energia solară energia nucleară și a devenit „ofensiv de ieftină”

După ce a depășit prognozele, energia solară a crescut spectaculos și a ajuns să depășească energia nucleară la nivel mondial. Iată șapte motive pentru succesul său și ce ar putea urma.

Energia solară a lumii trece un prag important. În urmă cu un deceniu, abia se remarca la scară globală și asigura doar 1% din energia produsă în lume. În 2026, ponderea sa va ajunge aproape sigur la 10%, depășind energia nucleară, o sursă importantă de electricitate încă de la sfârșitul anilor 1970.

Potrivit statisticilor Ember, un grup de analiză a energiei cu sediul în Marea Britanie, producția globală de electricitate solară a depășit-o, la limită, pe cea nucleară în 2025. Datele organizației arată că, în cele 12 luni până în septembrie 2026, energia solară a produs cu 13% mai multă electricitate decât cea nucleară.

„Faptul că [energia solară] produce mai multă electricitate decât toate centralele nucleare din lume este o statistică cu adevărat nebunească”, spune Dave Jones, cofondator al Ember.

De la vastele câmpuri de panouri din China până la creșterea recentă a energiei solare, impulsionată de scumpirea petrolului, ascensiunea acestei surse a depășit toate prognozele. Iată șapte moduri în care a devenit o „forță de neoprit” și ce perspective are.

„Energia solară este acum motorul tranziției energetice”, spune Jan Rosenow, profesor de energie și politică climatică la Universitatea Oxford din Marea Britanie.

Energia solară a devenit sursa de electricitate nouă cu cea mai rapidă creștere din istorie și, de departe, cea mai importantă la nivel global. În 2025, aceasta a acoperit trei sferturi din creșterea cererii mondiale de electricitate, depășind producția eoliană. Și energia eoliană continuă să crească, dar într-un ritm ceva mai lent.

„Nu era de așteptat”, spune Rosenow. Prognozele larg răspândite, explică el, au subestimat energia solară an după an. Perspectivele unor organizații precum Agenția Internațională pentru Energie (AIE), o organizație interguvernamentală influentă cu sediul la Paris, „au presupus o creștere liniară și o scădere lentă a costurilor, dar ambele presupuneri s-au dovedit greșite”.

În 2026, mai multe surse arată că producția globală de electricitate solară va depăși cu siguranță cu mult producția nucleară. Producția de electricitate din surse nucleare a rămas, în mare parte, constantă din anul 2000, în timp ce cea solară a crescut de aproximativ 2.700 de ori.

Energia solară este o tehnologie matură de aproximativ 15 ani și a devenit cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie în 2020. De atunci, producția s-a extins, eficiența a crescut, iar cantitatea de siliciu și argint folosită la fabricarea panourilor a scăzut, ceea ce a redus și mai mult prețurile, spune Jones.

„Capacitatea uriașă de producție din China și surplusul actual de pe piață au coborât prețurile modulelor la niveluri record”, spune Rosenow.

Mai ales scăderea puternică a prețului panourilor din 2023–2024 a marcat începutul perioadei pe care Jones o numește a energiei solare „ofensiv de ieftine”. „Panoul în sine este pur și simplu incredibil de ieftin”, spune el. „Costă mult sub 100 de dolari (75 de lire sterline)… și va continua să genereze electricitate timp de 30, 40 de ani, fără nicio intervenție.”

Desigur, energia solară reduce costurile nu doar din punct de vedere economic. Cercetătorii au calculat că sporirea producției de energie eoliană și solară în SUA a adus beneficii climatice și pentru sănătate în valoare de 249 de miliarde de dolari (186 de miliarde de lire sterline) între 2019 și 2022.

China rămâne, de departe, cel mai mare producător de energie solară din lume, dar nu este singurul jucător important.

În pofida tarifelor vamale impuse de SUA asupra energiei solare, țara rămâne pe locul al doilea în privința instalărilor, care continuă să crească vertiginos, mai ales în statele câștigate de președintele Trump în 2024. În prezent, SUA au suficientă capacitate solară pentru a furniza energie electrică pentru mai mult de o treime dintre gospodării.

„Tarifele vamale și alte politici federale care limitează dezvoltarea energiei regenerabile vor crește, cu siguranță, costurile și vor încetini extinderea, în comparație cu ceea ce s-ar fi întâmplat în lipsa lor”, spune Alicia Zhao, expertă în scenarii de reducere a emisiilor în SUA la Universitatea din Maryland.

„Totuși, economia este un factor-cheie care a permis energiei solare să se dezvolte atât de rapid. Chiar și cu prețuri în creștere, energia solară rămâne una dintre cele mai ieftine surse noi de electricitate din SUA. Iar proiectele continuă să fie construite, indiferent de orientarea politică.”

Între timp, India renunță la combustibilii fosili mult mai repede decât a făcut-o China, iar noile instalații solare au acoperit 60% din creșterea cererii de electricitate din ultimii doi ani.

În Australia, peste patru milioane de locuințe au acum panouri solare pe acoperiș, adică mult mai mult de o treime din totalul gospodăriilor.

Țări precum Pakistanul și Libanul au început, de asemenea, să instaleze panouri solare într-un ritm accelerat. În Africa, țările instalează împreună aproximativ 100.000 de panouri pe zi.

În multe locuri, creșterea prețurilor la motorină, provocată de conflictul dintre Rusia și Ucraina și de războiul dintre SUA, Israel și Iran, a făcut ca energia solară să devină și mai avantajoasă. Acest lucru este valabil mai ales în numeroase țări africane, unde generatoarele diesel de uz casnic sunt răspândite din cauza rețelelor electrice nesigure. Panourile solare instalate pe acoperișuri, aproape toate importate din China, au devenit o alternativă tot mai populară.

Etiopia a interzis chiar importul de autoturisme pe benzină și motorină, în încercarea de a reduce dependența de petrol și poluarea.

Energia solară furnizează rapid electricitate și în locuri unde rețelele bazate pe combustibili fosili nu reușesc să țină pasul cu cererea. Pakistanul, de exemplu, a devenit un exemplu surprinzător al revoluției solare, datorită creșterii excepțional de rapide a numărului de instalații. În 2019, energia solară asigura mai puțin de 2% din electricitatea țării; acum, ponderea a ajuns la 24%. Evoluția este alimentată de electricitatea scumpă și nesigură din rețea, precum și de importurile ieftine de panouri solare din China.

„Ceea ce este cu adevărat uimitor în Pakistan este că… cea mai mare parte a boomului solar a fost finanțată din buzunarele oamenilor”, spune Jones. „Oamenii și-o pot permite fără să fie nevoiți să ia împrumuturi.”

O evoluție similară se observă în mai multe țări din „centura solară”, din Liban până în Nigeria. „[Energia solară] le permite gospodăriilor să acționeze fără să aștepte guvernele sau companiile de utilități”, spune Rosenow. „În vremuri nesigure, rapiditatea și independența sunt extrem de valoroase.”

Desigur, energia solară poate fi produsă doar ziua, când strălucește soarele. Pentru ca electricitatea să poată fi furnizată oricând, sistemele solare trebuie asociate cu baterii.

Din fericire, și bateriile au trecut printr-o revoluție a costurilor, ceea ce le permite să susțină extinderea energiei solare. „Combinația dintre energia solară și stocare este acum, în mod obișnuit, mai ieftină decât centralele noi pe combustibili fosili în regiunile însorite”, spune Rosenow. „Bateriile au rezolvat în mare parte problema zilnică a transferării energiei solare produse la mijlocul zilei către orele serii.”

În California, de exemplu, energia solară și bateriile au acoperit în medie peste un sfert din cererea de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în perioada de vârf din prima jumătate a anului 2026. State americane precum Vermont instalează acum sisteme de baterii pentru locuințe conectate la rețea, adesea asociate cu panouri solare.

Totuși, rămân obstacole în calea stocării pe termen mai lung a energiei solare, pentru perioadele dintre anotimpuri, zilele înnorate și sezoanele musonice, spun Rosenow și Jones. De aceea, integrarea energiei solare în sistemul electric general rămâne importantă, spune Rosenow.

Energia solară este considerată o componentă esențială a tranziției către electrificare, care reduce utilizarea combustibililor fosili în domenii ce nu se bazau anterior pe electricitate, de exemplu prin folosirea automobilelor electrice. Electrificarea a fost aleasă ca temă majoră a negocierilor ONU privind clima din acest an, desfășurate în Turcia.

„Acolo se îndreaptă energia solară: nu doar să fie regina electricității, ci și regina energiei”, spune Jones.

Cu toate acestea, este nevoie de un plan, a avertizat recent Julia Souder, directoarea executivă a Consiliului pentru Stocarea Energiei pe Durată Lungă, o organizație internațională nonprofit, condusă de reprezentanți ai industriei și înființată la COP26. „Electrificarea necontrolată prezintă un pericol inerent, iar adăugarea unor sarcini noi masive, fără flexibilitate integrată, creează un sistem fragil”, a scris ea. „Electrificarea nu este automat rezilientă.”

Limitele dezvoltării energiei solare țin acum de rețele, stocare și ritmul electrificării cererii, nu de panouri sau de costuri, spune Rosenow. „Întrebarea mai importantă nu mai este dacă energia solară va crește, ci dacă sistemele noastre energetice și instituțiile vor putea ține pasul.”

În SUA, centrele de date și electrificarea fac ca cererea de electricitate să crească pentru prima dată după decenii, spune Zhao, iar securitatea energetică a devenit o prioritate națională.

„Sursele regenerabile reprezintă deja peste 90% din noua capacitate instalată în SUA”, spune ea. „Nevoia de electricitate sigură, care poate fi instalată rapid, ar putea crea o oportunitate importantă pentru dezvoltarea în continuare a energiei regenerabile, chiar și fără sprijinul actualului guvern federal.”

În ultimii ani, panourile cu conectare la priză, cunoscute și ca „panouri solare de balcon”, au început să se răspândească rapid în Germania. Acestea generează mai puțină electricitate decât panourile de pe acoperișuri, dar o furnizează direct în locuințe printr-o priză standard.

Aceste sisteme au fost aprobate și în mai multe alte țări și state americane, inclusiv în California.

Între timp, sistemele agrovoltaice, care combină producția de alimente cu panouri solare, sunt prezentate drept o soluție la îngrijorările legate, în unele zone, de utilizarea terenurilor pentru energia solară.

Alte tehnologii, de la instalații solare plutitoare și „cu oglinzi” până la panouri cu perovskit și ferestre solare, s-ar putea dezvolta în următorii ani.

În 2026, capacitatea solară a lumii va continua să crească, însă ritmul extinderii ar putea încetini pentru prima dată, spune Jones.

Motivul este China. Vara trecută, țara și-a schimbat sistemul de gestionare și sprijinire a noilor instalații solare, ceea ce a dus la un val de instalări în 2025, înainte de încheierea vechiului regim de prețuri. În alte țări, situația este diferită. „Dacă excludem China, anul acesta se instalează mai multe panouri decât anul trecut”, spune Jones.

AIE estimează că, până în 2030, producția de energie solară va ajunge la dublul nivelului din 2025, iar energia solară va depăși hidroenergia, devenind a treia cea mai mare sursă de electricitate din lume.

„Oriunde electricitatea din rețea este scumpă și nesigură, argumentele economice îi îndreaptă în continuare pe oameni către energia solară”, spune Rosenow. „Există o rezervă: dacă panourile solare chinezești sunt greu de importat, acest lucru nu se va întâmpla rapid.”

În ultima perioadă au existat multe vești proaste despre climă. Este acum extrem de probabil ca limita de încălzire globală de 1,5°C stabilită la Paris în 2015 să fie depășită. Lumea se confruntă cu efecte climatice tot mai puternice și se apropie de mai multe puncte critice climatice în acest secol.

Dar succesul energiei solare arată că facem progrese și în moduri la care nimeni nu se aștepta. În urmă cu un deceniu, „nimeni nu se apropia măcar de a anticipa că se va întâmpla asta”, spune Jones, remarcând că dezvoltarea energiei electrice curate a însemnat construirea unui număr mai mic de centrale pe cărbune.

„Acum, în cele mai pesimiste scenarii, încălzirea globală este estimată la 2–3°C, nu la 4°C.”