Moldova, încotro?

Punct de sprijin

Dincolo de discuțiile politice referitoare la vectorul dezvoltării R. Moldova, deloc neglijabil este aspectul economic al dilemei

Există un mit înrădăcinat profund în mentalul colectiv, precum că piețele tradiționale pentru produsele noastre sunt în Est. Adică în CSI și mai nou – în Uniunea Vamală. Această afirmație este repetată ca o mantră de fanii vectorului estic de dezvoltare. Afirmația este veridică, dar numai parțial. Într-adevăr, după destrămarea URSS comerțul nostru extern a fost preponderent cu țările CSI, ceea ce era absolut natural. Doar că între timp situația s-a schimbat. După embargoul rusesc din 2006, situația se schimbă cardinal. Deja UE este partenerul principal comercial al R. Moldova. Începând cu 2006, exportul în țările UE începe să-l depășească pe cel spre CSI.

În 2013, acest trend se accentuează și mai mult. Exportul în CSI constituie $ 924 mln. sau 38% din totalul de exporturi. Exportul spre UE este de $ 1141 mln. sau 48% din total exporturi și atestă o creștere de 12,5% față de anul 2012. De menționat că a crescut exportul în așa țări ca Turcia (de 2,3 ori), Germania (61%), Marea Britanie (26%).

Totuși, pentru că disputa cea mare politică se dă între vectorul UE și UV, vom compara anume aceste opțiuni. Să vedem care este raportul de forțe în acest caz.

Exportul spre UE (27) vs. UV (Rusia, Belarus, Kazahstan)

Importul din UE (27) vs. UV (Rusia, Belarus, Kazahstan)

Din tabelele prezentate rezultă că exportul spre UE a fost mai mare decât cel spre UV cu 27% în 2012 și cu 50% în 2013.

Dacă e să comparăm cifra totală a comerțului exterior (export + import), atunci UE depășește UV de două ori!

Deci, situația s-a schimbat calitativ și acest lucru trebuie luat în considerare.

Un alt aspect important constă în faptul că spre UV exportăm în mare parte produse agroalimentare și băuturi alcoolice. Pe de altă parte, exportul spre UE devine din ce în ce mai tehnologizat. Drept exemplu voi aduce compania DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE SRL, care a ocupat poziția nr. 1 în TOP-100 celor mai mari exportatori în 2013. Aceasta exportă piese pentru industria auto pe piețele europene. Desigur, ponderea plusvalorii produse la noi deocamdată nu e prea mare, dar aceasta crește, odată cu dezvoltarea capacităților de producere.

Cel mai important lucru, care trebuie remarcat în special, constă în faptul că în 2013 exportul R. Moldova la poziția mașini și utilaje a constituit $ 365 mln., depășind exportul la poziția băuturi alcoolice și tutun, care a constituit $ 252 mln.!

E o situație calitativ nouă care schimbă paradigma exportului tradițional moldovenesc. Structura exportului se schimbă treptat. Și această schimbare se efectuează anume pe direcția vestică, spre care exportăm tot mai mult producție tehnologizată, dar și servicii performante. Aș mai remarca aici dezvoltarea mai multor companii din sectorul IT care penetrează cu succes piețele internaționale, fiind absolut competitive acolo. Unul din exemplele relevante ar fi compania moldo-britanică ENDAVA. Aceasta a reușit să creeze locuri de muncă bine plătite nu doar în R. Moldova, dar și să deschidă reprezentanțe în Marea Britanie, SUA, Germania, România, Macedonia, având în prezent cca 1 500 de angajați. Compania elaborează produse soft și oferă asistență tehnică pentru cele mai mari branduri internaționale. Recent, aceasta a anunțat despre extinderea și pe piața țărilor germanice. E mai mult decât un exemplu demn de urmat. Chit că sunt convins și o repet de vreo 15 ani că IT este o ramură prioritară pentru noi. Care ar putea schimba paradigma economică, lucru repetat de atâtea ori de ministrul Economiei.

În concluzie, pe cât de evident, pe atât de corect este următorul fapt. Fără a nega sau diminua importanța relațiilor economice cu țările din UV, totuși, vectorul strategic de dezvoltare este cel spre UE. Sperietorile fanilor UV, precum că odată cu semnarea Acordului de Asociere vor dispare producătorii autohtoni, sunt emotive, dar incorecte. Mai simplu vorbind, ei ne propun să continuăm să culegem pătlăgele stând cu fundul în sus. Cu riscul că vreun Onișcenko va găsi ceva toxic în ele. Eu cred că noi trebuie să producem mărfuri și servicii performante. Iar șansa de modernizare ne-o oferă doar integrarea plenară în economia mondială.