CIA avertizează: Rusia intensifică operațiunile hibride și pregătește atacuri sub steag fals în Polonia și statele baltice

CIA ar fi avertizat aliații europeni că Rusia pregătește posibile atacuri sub steag fals în Polonia și în țările baltice, în contextul intensificării operațiunilor hibride și de sabotaj din regiune.

Federația Rusă ar pregăti noi lovituri împotriva statelor de pe flancul estic al alianței, cu accent pe Polonia și pe statele baltice. Avertismentele vin atât din partea CIA, cât și din partea unor servicii europene de informații. Scopul principal ar fi intimidarea statelor care ajută Ucraina. În acest sens, sunt analizate scenarii ce includ sabotaj asupra infrastructurii critice și atacuri sub steag fals, menite să creeze confuzie și presiune politică.

Un oficial guvernamental european, care a solicitat anonimatul, a explicat că Moscova urmărește răspândirea fricii printr-o amplă operațiune informațională. Se ia în calcul și varianta în care Rusia dorește doar să sugereze o intensificare a atacurilor în Europa. Astfel ar încerca să intimideze capitalele europene și să le determine să reducă sau chiar să oprească sprijinul acordat Kievului. Același oficial a precizat că nu există dovezi că Rusia pregătește un atac convențional sau o invazie în aceste state.

Kremlinul a amenințat în repetate rânduri statele baltice, susținând că Ucraina le-ar folosi teritoriul pentru lansarea de drone militare. Ambasadorul Rusiei la ONU a transmis Letoniei un mesaj direct: "apartenența la NATO nu vă va proteja de represalii". El a întărit avertismentul declarând că "coordonatele centrelor de decizie din Letonia sunt bine cunoscute".

Până în prezent, nu există indicii care să confirme că țările baltice ar fi permis Ucrainei să lanseze drone de pe teritoriul lor. În câteva situații izolate, drone deviate prin bruiaj au pătruns în spațiul lor aerian și au provocat pagube, însă acestea au fost incidente neintenționate.

"Cea mai mare îngrijorare în acest moment este legată de o serie de operațiuni de sabotaj", a declarat Seth Jones, fost oficial al Pentagonului cu vastă experiență în operațiuni speciale americane, în prezent la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. "De la asasinate la drone sau rachete ajunse accidental, 'omuleți verzi' care operează în statele baltice sau în apropierea acestora și până la explozii la diferite obiective".

Contextul acestor avertismente este marcat și de incidentul din Germania, unde un avion de marfă al companiei DHL a fost nevoit să anuleze aterizarea pe aeroportul din Leipzig și, în timp ce se îndepărta de aeroport, s-a ciocnit în aer de un obiect necunoscut. Ulterior, aeronava a reușit să aterizeze în siguranță pe un alt aeroport.

O echipă antiteroristă a preluat imediat ancheta. Potrivit anchetatorilor, "o dronă care transporta un dispozitiv exploziv necunoscut a fost zărită de un angajat al aeroportului în zona de securitate a zonei de operaţiuni de marfă, lângă pista de sud".

Ulterior, "un al doilea obiect zburător neidentificat, suspectat a fi o dronă, s-a ciocnit cu un avion de marfă după ce acesta decolase din nou, în urma închiderii anterioare a pistei. Au fost constatate avarii minore la aeronavă după ce aceasta a aterizat la Hanovra", au mai precizat anchetatorii.

Aeroportul din estul Germaniei are un rol militar important. El este un nod de transport pentru mărfuri militare, inclusiv pentru forțele germane și pentru aliații NATO, și funcționează totodată ca bază pentru compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

"Unul dintre mesajele sau efectele pe care ar putea încerca să le obțină printr-un asemenea incident este: 'Nu vă puneți cu noi'", a afirmat locotenent-colonelul Thilo Geiger, cercetător specializat în război hibrid la Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politicii de Securitate din Hamburg, comentând episodul cu drona. "Preocupați-vă de interesele naționale ale Germaniei și încetați să vă mai preocupați de vecinii voștri".

În acest timp, Kievul a lansat mai multe atacuri cu drone în adâncul teritoriului rus, inclusiv împotriva unor rafinării de petrol. La summitul NATO din iulie de la Ankara, statele membre au decis să acorde Ucrainei un ajutor militar substanțial. Administrația condusă de Volodimir Zelenski urmează să primească 80 de miliarde de dolari și "cel puțin un nivel echivalent" de sprijin în 2027.

Robertas Kaunas, ministrul lituanian al Apărării, consideră că Federația Rusă urmărește un nou tip de victorie în regiune, după eșecul "operațiunii militare speciale" în Ucraina. În viziunea sa, Moscova privește statele baltice și Polonia drept potențiale ținte pentru presiuni hibride și acțiuni destabilizatoare.

Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, a avertizat încă din trecut că Rusia ar putea recurge la o operațiune „sub steag fals” folosind drone fabricate în Ucraina, tocmai pentru a crea confuzie asupra responsabilității. În același timp, cinci persoane sunt judecate în Lituania pentru organizarea, în 2024, a unor atacuri în numele serviciului rus de informații militare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins toate aceste avertismente, catalogându-le drept „povești de groază” prin care s-ar urmări justificarea desfășurării unor mijloace militare NATO în statele baltice, potrivit agenției ruse de stat Tass.

De la începutul războiului din Ucraina, cercetătorii arată că Moscova și-a intensificat acțiunile împotriva Europei. Rapoartele indică faptul că numărul atacurilor hibride rusești din regiune a crescut de patru ori în perioada 2022–2023, iar între 2023 și 2024 s-a triplat din nou. Comisia Helsinki a SUA a identificat aproape 150 de operațiuni hibride desfășurate în țări NATO, posibil legate de Rusia, între februarie 2022 și noiembrie 2024.

În nord-estul Europei, statele NATO aflate la granița cu Rusia adoptă măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea infrastructurii energetice și strategice. Avertismentele legate de posibile sabotaje și operațiuni sub „steag fals” au amplificat tensiunile și au determinat o mobilizare suplimentară a autorităților.

"Nu suntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rânduri şi ne facem temele", a declarat ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

El, premierul Letoniei și patru responsabili ai serviciilor de informații și ai marilor companii din regiune au prezentat agențiilor de presă noi detalii despre evaluările serviciilor secrete și au descris măsurile adoptate pentru protejarea infrastructurilor, ca răspuns la aceste amenințări.

"Creştem securitatea infrastructurilor noastre critice, facem schimb constant de informaţii cu serviciile noastre secrete cu privire la paşii de urmat", a precizat Kaunas, subliniind caracterul coordonat al reacției regionale.

Luna trecută, Lituania a trimis armata în sprijinul poliției pentru a întări securitatea terminalului de import de gaz natural lichefiat, a terminalului de produse petroliere, a unei conexiuni electrice cheie cu Polonia și a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare de la Kruonis.

"Transmitem un semnal clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra", a subliniat ministrul lituanian al Apărării.

În Letonia, autoritățile au consolidat securitatea în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv a barajului de pe râul Daugava, în apropierea capitalei Riga, și a instalației subterane de stocare a gazelor de la Incukalns. Premierul Andris Kulbergs a explicat că "o ameninţare hibridă potenţială este mai probabilă decât înainte".

De cealaltă parte, Moscova afirmă că Occidentul, din "rusofobie", o acuză în mod regulat de acțiuni maligne fără a furniza dovezi. NATO și ambasada Rusiei la Vilnius nu au oferit, deocamdată, reacții publice la aceste acuzații și preocupări.

În Polonia, gigantul petrolier și gazier Orlen evaluează rute alternative de import pentru gazul natural, în eventualitatea în care căile obișnuite ar fi compromise. Orlen asigură 80% din necesarul de gaz al țării prin terminalul de gaz natural lichefiat din Swinoujscie, situat pe coasta Mării Baltice, și printr-o conductă submarină care vine din Norvegia. Gaz-System, operatorul infrastructurii de transport, funcționează sub o "vigilenţă sporită", iar compania monitorizează constant situația geopolitică și reacționează în consecință.

Compania de stat însărcinată cu construcția primei centrale nucleare din Polonia, Polskie Elektrownie Jadrowe, a semnalat apariția unor documente falsificate ce par a proveni de "la est de Polonia" și au ca scop semănarea confuziei în rândul părților interesate. Firma derulează o anchetă împreună cu serviciile speciale și cu forțele de ordine și urmărește îndeaproape orice risc de sabotaj sau alte amenințări la adresa șantierului planificat.

Operatorul rețelei electrice din Polonia, împreună cu o structură a armatei, a început încă din luna iulie să întărească măsurile de securitate în jurul unei linii de transport de energie electrică către Ucraina. Această linie contribuie la stabilizarea sistemului energetic ucrainean, aflat de mult timp sub tirul atacurilor rusești.

"Aceasta este o zonă în care este necesară o vigilenţă sporită, aşa că folosim toate resursele disponibile", a declarat purtătorul de cuvânt al operatorului reţelei, Maciej Wapinski, care se așteaptă ca armata să sprijine asigurarea securității infrastructurii critice și în alte regiuni din estul țării.

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), un institut polonez finanțat de stat, a avertizat că numeroasele acuzații venite din partea Rusiei, potrivit cărora statele baltice ar acționa în favoarea Ucrainei, ar putea pregăti terenul pentru viitoare atacuri rusești în acele zone.

El a subliniat că, în condițiile în care forțele ruse sunt blocate în Ucraina, iar loviturile ucrainene asupra instalațiilor energetice și a altor obiective de infrastructură afectează economia rusă, Moscova caută să își recapete inițiativa prin presiuni hibride. Mesajul transmis Europei, susține Kononczuk, ar fi că, dacă nu va accepta cererile Kremlinului, Rusia va răspândi destabilizare, mizând pe calculul că în tabăra occidentală nu există suficientă voință pentru o ripostă fermă.