Rusia ar fi ajutat China să-și facă submarinele mai silențioase, iar Washingtonul se teme că își pierde avantajul în războiul subacvatic

Rusia ar fi transferat Chinei tehnologii pentru reducerea semnăturii acustice a submarinelor, ceea ce ar face ca navele chineze să fie mai greu de detectat și urmărit.

Există suspiciuni că Rusia ar putea pune la dispoziția Chinei tehnologii capabile să diminueze zgomotul produs de submarine, permițând Beijingului să facă navele sale submersibile tot mai dificil de identificat de forțele americane. Un asemenea transfer ar putea submina unul dintre cele mai importante avantaje de care Statele Unite dispun în războiul submarin. Ar complica serios operațiunile Marinei SUA în eventualitatea unui conflict în zona Taiwanului.

Mark Montgomery, contraamiral în retragere, susține că Moscova furnizează Beijingului tehnologii militare esențiale și că, potrivit informațiilor disponibile, ar include și soluții pentru diminuarea semnăturii acustice a submarinelor.

"Rusia îi furnizează Chinei tehnologii extrem de importante. Se presupune că îi oferă tehnologie pentru reducerea semnăturii acustice a submarinelor", a declarat Montgomery.

Prin reducerea semnăturii acustice, zgomotul generat de un submarin este diminuat. Astfel, nava devine mai greu de detectat și de urmărit cu mijloace acustice. Pentru China, care încearcă de mai mult timp să-și îmbunătățească performanțele submarinelor, accesul la asemenea tehnologii ar putea accelera modernizarea flotei și ar contribui la reducerea decalajului față de Statele Unite.

"Orice diminuare a avantajului nostru asimetric în războiul subacvatic este o chestiune foarte importantă", a avertizat el.

Capacitatea submarinelor americane de a opera cu un grad ridicat de discreție, împreună cu superioritatea tehnologică a flotei, sunt elemente centrale în strategia navală a SUA. În paralel, China își dezvoltă rapid flota de submarine, însă continuă să se confrunte cu probleme în domenii precum propulsia și reducerea zgomotului acustic.

Un sprijin tehnologic direct din partea Rusiei ar putea permite Beijingului să avanseze mai rapid în aceste domenii sensibile. În scenariul unui conflict în jurul Taiwanului, submarinele chineze, devenite mai silențioase și mai greu de localizat, ar putea îngreuna considerabil misiunile naveleor americane și ar schimba calculul militar în regiune.

Totuși, avertismentele privind intensificarea cooperării militare dintre Moscova și Beijing au fost respinse de partea chineză.

"Cooperarea militară dintre China și Rusia respectă în mod constant principiile nealianței, neconfruntării și neîndreptării împotriva unor terți, jucând un rol semnificativ în protejarea suveranității și securității ambelor țări și în menținerea păcii și stabilității internaționale și regionale", a transmis ambasada într-un comunicat. "Sperăm ca părțile relevante să privească obiectiv și rațional cooperarea militară chino-rusă și să înceteze speculațiile nefondate".

Ambasada a reiterat poziția Beijingului potrivit căreia Taiwanul este o chestiune internă a Chinei și a îndemnat Statele Unite să contribuie la menținerea stabilității atât în relația bilaterală, cât și în strâmtoarea Taiwan.

Declarațiile lui Montgomery vin în contextul unor avertismente similare formulate de oficiali americani. În aprilie 2025, amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA, a afirmat în fața Comisiei pentru Serviciile Armate a Senatului că Beijingul ar fi beneficiat de un posibil sprijin rusesc în domeniul reducerii semnăturii acustice a submarinelor.

Potrivit lui Paparo, această colaborare trebuie privită în cadrul unui schimb mai amplu de tehnologii și capabilități militare. China sprijină Rusia în războiul din Ucraina prin furnizarea de echipamente industriale, în timp ce Moscova poate oferi Beijingului acces la tehnologii militare în sectoare în care are propriile avantaje.

Montgomery consideră că această relație a devenit tot mai "tranzacțională", în care fiecare dintre cele două puteri oferă celeilalte capabilități pe care nu le deține.

"Această relație tranzacțională pune în pericol Statele Unite și cei mai importanți aliați și parteneri ai săi", a declarat el.

Paparo a atras atenția asupra aceluiași fenomen și în noiembrie 2024. Atunci, amiralul a descris relația dintre Moscova și Beijing drept o "simbioză tranzacțională".

Între timp, China a ajutat Rusia să-și reconstruiască baza industrială de apărare în timpul războiului din Ucraina. Paparo le-a spus senatorilor că Beijingul a furnizat aproximativ 70% dintre mașinile-unelte și 90% dintre cipurile de generație mai veche care au permis Moscovei să-și reînvie mașina de război și să mențină un flux constant de producție militară.

Montgomery a subliniat că sprijinul chinez depășește aceste livrări de echipamente. „Și apoi China a susținut întregul efort”, a completat el.

În viziunea sa, sprijinul Beijingului pentru Moscova este mult mai amplu. El a indicat investițiile chineze în economia rusă, intensificarea comerțului bilateral și furnizarea unor componente utilizate de Rusia pentru dezvoltarea de rachete balistice, de croazieră și hipersonice.

Toate acestea, consideră Montgomery, au contribuit la menținerea economiei ruse și a industriei sale de război într-un moment în care Moscova este supusă sancțiunilor și presiunilor internaționale. Rolul Chinei a devenit astfel crucial pentru capacitatea Rusiei de a continua conflictul.

Sunt menționate și alte exemple ale intensificării cooperării militare ruso-chineze. În octombrie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că o companie rusă din industria de apărare a coordonat producția dronelor de atac Garpiya în fabrici din China. Aceste drone foloseau motoare și alte componente fabricate pe teritoriul chinez, după care erau transferate în Rusia și utilizate în războiul din Ucraina.

O investigație realizată de RUSI în 2025, bazată pe contracte și documente rusești divulgate, a arătat că Moscova ar fi acceptat să echipeze și să instruiască un batalion aeropurtat chinez. Potrivit anchetei, Rusia urma să transfere și tehnologii care i-ar fi permis Beijingului să dezvolte ulterior capacități similare pe cont propriu.

În paralel, pentru a descuraja o eventuală invazie chineză, Taiwanul construiește flote întregi de drone aeriene și ambarcațiuni de atac fără pilot, miza fiind pe o strategie denumită de comandanții americani „hellscape”. Aceasta presupune copleșirea unei forțe invadatoare cu valuri succesive de drone, rachete și artilerie, până când o debarcare amfibie devine prea riscantă pentru a mai fi încercată.

Un raport publicat anul trecut de agențiile de informații americane reafirmă că Republica Populară Chineză rămâne principala amenințare militară și cibernetică pentru Statele Unite. Documentul arată că Beijingul avansează „în mod constant, dar inegal” în dezvoltarea unor capabilități strategice care, pe termen mediu, i-ar putea permite să preia controlul asupra Taiwanului.

Conform acestei evaluări, China dispune deja de mijloacele necesare pentru a ataca SUA cu armament convențional, pentru a perturba infrastructura americană prin atacuri cibernetice și pentru a-și orienta ofensiva spre activele spațiale ale Washingtonului. În plus, Beijingul urmărește să depășească Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale până în 2030, obiectiv ce ar putea modifica serios echilibrul global de putere.

Raportul mai evidențiază că Rusia, Iran, Coreea de Nord și China desfășoară strategii coordonate menite să diminueze influența americană la nivel global. În contextul războiului din Ucraina, Moscova ar fi acumulat o experiență semnificativă în contracararea tehnologiei militare occidentale, fapt care ar putea avea consecințe importante pentru posibile conflicte viitoare.

Documentul susține că Armata Populară de Eliberare a Chinei intenționează să exploateze modele avansate de inteligență artificială pentru a fabrica informații false, a simula identități și a facilita atacuri cibernetice. Astfel, câmpul de luptă informațional și digital devine la fel de important ca cel clasic.

Tulsi Gabbard, fost director al Serviciului National de Informații, a avertizat atunci că Beijingul își extinde considerabil capabilitățile militare, incluzând arme hipersonice, avioane invizibile pe radar, submarine performante și o flotă spațială și cibernetică din ce în ce mai sofisticată. În același timp, arsenalul său nuclear este în expansiune, ceea ce o transformă în "cel mai serios competitor strategic al Washingtonului".

Un purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, Liu Pengyu, a criticat raportul, afirmând că Statele Unite exagerează amenințarea chineză pentru a-și justifica dominația militară globală. El a subliniat că China dorește să promoveze stabilitatea și pacea internațională, dar va continua să-și protejeze suveranitatea națională și interesele fundamentale.