Digitalizarea care poate salva vieți: cum transformă notificările automate și inteligența artificială screeningul cervical în Republica Moldova

Într-o dimineață obișnuită, printre e-mailurile de serviciu, Ioana găsește un mesaj diferit: o invitație de a-și face testul de screening cervical. Nu e reclamă și nici spam, ci o notificare personalizată din sistemul medical.

Surprinsă, Ioana își amintește că, la ultima vizită la medicul de familie, acesta i-a cerut adresa de e-mail și acordul pentru a o include în fișa medicală digitală. „Sistemul chiar funcționează, au trecut trei ani de când am realizat ultimul test citologic”, își spune ea. În doar câteva minute, accesează platforma sia.amp.md și se programează online.

Experiența Ioanei nu este o excepție, ci o etapă care începe să devină normalitate. După ani de ajustări și testări, sistemul de sănătate din Republica Moldova face un pas important: digitalizarea completă a serviciului de screening cervical.

Din 2026, femeile din Republica Moldova primesc notificări pe e-mail o dată la trei ani pentru efectuarea testului PAP. În spatele acestui proces aparent simplu se află un sistem complex de platforme interconectate, gândit pentru a urmări parcursul medical al fiecărei femei.

Din 2022, Sistemul informațional automatizat de asistență medicală primară (SIA AMP) include Registrul național de screening cervical – un instrument centralizat care monitorizează traseul medical al pacientelor. Datele din medicina primară, laboratoare, colposcopie și histopatologie sunt integrate. Astfel, istoricul medical este accesibil rapid, iar riscul dosarelor pierdute sau al informațiilor fragmentate este eliminat.

Registrul a fost elaborat de Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, structură care îl gestionează în continuare. Implementarea sistemului a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Sistemul este interconectat cu Registrul populațional prin IDNP, fiind incluse atât femeile asigurate, cât și cele neasigurate, și cu platforma guvernamentală MNotify, care permite trimiterea invitațiilor pe e-mail. Peste 88.400 de femei au primit deja notificări pe adresa electronică în primele luni ale acestui an.

Mecanismul de funcționare este clar: medicul de familie colectează datele de contact și consimțământul pacientei, apoi le introduce în sistem. Ulterior, platforma identifică automat toate femeile eligibile în funcție de vârstă și istoricul testărilor. Formularele sunt generate automat, transformând un proces birocratic într-un traseu previzibil, simplificat și ușor de urmărit atât pentru medici, cât și pentru paciente.

Un element esențial este că notificările ajung la femei indiferent unde se află, inclusiv peste hotare. Cele plecate din țară primesc invitația, iar la revenirea în Republica Moldova pot beneficia de screening gratuit. Programarea se poate face online, telefonic sau direct la registratură. După ce primește rezultatul, medicul de familie înștiințează femeia în scris ori telefonic și validează rezultatul în sistem. În funcție de rezultat, medicul stabilește următorii pași: o nouă invitație peste trei ani sau trimitere la investigații suplimentare.

De la evidență fragmentată la sistem unic integrat, registrul de screening schimbă radical modul în care este monitorizată sănătatea femeilor.

Cancerul de col uterin este singurul tip de cancer care poate fi prevenit aproape în totalitate prin screening cervical organizat și vaccinare împotriva HPV. Cu toate acestea, anual, în Republica Moldova sunt diagnosticate aproximativ 300–350 de cazuri, iar circa 160 de femei își pierd viața.

În acest context, Programul național pentru digitalizare și inovare în sănătate (2025–2030) își propune ca, până în 2030, cel puțin 50% dintre instituțiile medicale să furnizeze servicii de telemedicină, iar 30% dintre cetățeni să utilizeze aplicații integrate pentru acces la date medicale, programări, notificări și comunicare cu personalul medical.

„Până la crearea Registrului național de screening cervical, evidența era fragmentată și greu de verificat, bazată pe raportări diferite ale laboratoarelor și centrelor de sănătate. Datele nu corespundeau, iar statistici privind stările precanceroase practic nu existau. După lansarea registrului, în 2022, circa 800 de angajați din fiecare centru de sănătate din țară au fost instruiți cum să introducă datele corect. Astăzi, registrul a devenit un instrument esențial pentru un screening organizat: permite monitorizarea proceselor, calculul indicatorilor de performanță și identificarea rapidă a lacunelor de sistem, facilitând luarea unor decizii bazate pe date”, spune șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin, Diana Valuța.

Sistemul actual asigură confidențialitatea datelor pacientelor: informațiile sunt stocate securizat pe platforma guvernamentală MCloud, gestionată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

„Personalul medical accesează sistemul prin platforma de autentificare MPass, utilizând semnătura electronică sau cartea de identitate emisă de Agenția Servicii Publice. Fiecare specialist utilizator are acces doar la informațiile necesare activității sale”, menționează consilierul ministrului Sănătății în domeniul digitalizării, Corneliu Ciorici.

În plus, fiecare instituție medicală are cel puțin un specialist IT responsabil de sistemele informaționale. În 2025, unitatea de coordonare a organizat instruiri pentru prestatorii de asistență medicală primară privind utilizarea registrului, cu accent pe acordul informat și mecanismele de notificare.

Invitațiile automate funcționează în prezent doar la intervalul de 3 ani.

Deși Registrul național de screening cervical include mecanisme tehnice complexe, automatizarea este deocamdată limitată la trimiterea invitațiilor o dată la trei ani. Dacă rezultatul testului este normal, sistemul generează automat o nouă invitație după același interval. În cazul unor atipii, medicul stabilește individual termenul pentru retestare sau trimitere la colposcopie, iar sistemul marchează și prioritizează aceste cazuri.

În paralel, medicul de familie trebuie să actualizeze periodic, manual, listele femeilor eligibile, ținând cont nu doar de vârstă, ci și de istoricul și rezultatele testelor, de pacientele nou-intrate în sistem și de cele care nu mai sunt eligibile.

Rezultatele de citologie, colposcopie și histologie din sectorul public nu sunt încă integrate cu cele din sectorul privat. Femeile pot aduce medicului de familie rezultatele obținute la clinicile private sau în străinătate, iar acesta le introduce în sistem, menționând și locul unde au fost efectuate investigațiile.

Totodată, sistemul nu dispune încă de un mecanism complet funcțional de chemare–rechemare, prin care pacientele sunt invitate și reinvitate automat până ajung efectiv la test.

„În Marea Britanie, de exemplu, funcționează un sistem digital centralizat care urmărește fiecare pacientă, iar invitațiile sunt transmise regulat prin e-mail, unele platforme sociale sau scrisori. De asemenea, Australia este considerată unul dintre cele mai avansate modele, datorită registrului național unic care include notificări și rechemări. În Republica Moldova, notificarea prin scrisori este mai puțin relevantă, din cauza migrației și a faptului că multe persoane nu declară oficial locul de reședință. De aceea, lucrăm la extinderea sistemului prin notificări SMS, astfel încât femeile să primească invitații și reamintiri direct pe telefonul mobil – o soluție importantă mai ales pentru mediul rural și pentru persoanele care nu utilizează frecvent e-mailul”, explică Diana Valuța.

La rândul său, Corneliu Ciorici afirmă că au fost deja inițiate discuții cu Agenția de Guvernare Electronică pentru integrarea notificărilor prin SMS în MNotify:

„Dacă această funcționalitate nu va fi disponibilă până la implementarea dosarelor electronice de sănătate, planificată pentru 2027, va trebui să identificăm soluții alternative. Ne propunem să integrăm și alte platforme guvernamentale, pe lângă MNotify, astfel încât notificarea să fie cât mai accesibilă. În general, obiectivul este să asigurăm continuitatea parcursului pacientului în sistem – de la analize și programări până la monitorizare la distanță prin telemedicină. Informația trebuie să fie disponibilă automat, indiferent de instituția medicală, pentru a evita situațiile în care datele se pierd odată cu trecerea de la un furnizor la altul, fiind nevoie să fie introduse repetat. Dublarea datelor trebuie exclusă prin implementarea dosarului electronic de sănătate, astfel încât datele, fiind introduse o singură dată într-un sistem informațional sau registru electronic, să fie valorificate în alte resurse medicale digitale”.

Potrivit lui, în acest an autoritățile își propun să inițieze procesul de implementare a unei arhitecturi noi de e-Sănătate, cu Dosarul electronic de sănătate în centrul ecosistemului. Celelalte sisteme informaționale și registre medicale (SIA AMP, eRețeta, SIA AMS) și alte peste 30 de soluții digitale din sănătate urmează să fie analizate, regândite și dezvoltate sau modernizate în funcție de vechimea tehnologiilor și relevanța proceselor.

„Pentru modulul registrului de screening, sunt necesare discuții suplimentare cu unitatea de coordonare și contractarea unei echipe care să ajusteze sistemul, astfel încât acesta să poată analiza datele automat, să trimită notificări și medicilor (ca sugestii) sau să trimită notificări de reamintire pentru persoanele care nu se prezintă. Sistemul SIA AMP are o arhitectură învechită, însă modulul registrului de screening cervical este relativ nou, ceea ce ne permite să-l prioritizăm, având în vedere impactul său major. Ne propunem să obținem rezultate până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor, mai ales cu sprijinul partenerilor naționali și internaționali”, a adăugat Corneliu Ciorici.

Republica Moldova, pe urmele celor mai avansate țări în utilizarea inteligentei artificiale pentru screening cervical.

Pe lângă dezvoltarea unui sistem complet de chemare–rechemare, Moldova ar putea deveni una dintre puținele țări care utilizează inteligența artificială (IA) în screeningul cervical, alături de Australia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Estonia.

În aceste țări, IA este folosită pentru analiza imaginilor cervicale și scanarea lamelelor PAP, facilitând identificarea leziunilor precanceroase. Algoritmii detectează modele invizibile ochiului uman și sporesc acuratețea diagnosticării.

Se urmărește, de asemenea, crearea unei arhive digitale citologice: lamelele PAP nu mai sunt păstrate doar fizic, ci sunt scanate și stocate digital într-un sistem ce permite acces rapid, comparare în timp și analiză cu IA. O astfel de practică este deja utilizată în Marea Britanie, Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia.

„Probele citologice sunt păstrate în arhiva noastră, dar inteligența artificială ar putea sprijini medicul citolog: IA ar putea face prima examinare, marcând zonele care necesită atenție sporită, iar medicul, uitându-se la microscop, vede imaginea prelucrată și emite un rezultat precis. Astfel sunt optimizate resursele umane și cele financiare și crește acuratețea. Totodată, o arhivă digitală ar fi utilă ca material didactic pentru învățare, traininguri, cercetare, dezvoltarea specialiștilor noi și pentru consultări internaționale. În țara noastră există trei baze care pot fi digitalizate – baza laboratoarelor citologice, a laboratorului histopatologic și baza centrelor de colposcopie – toate putând fi integrate într-o arhivă comună virtuală. Rețeaua și echipamentele există, prin urmare crearea acestei arhive este reală”, explică Diana Valuța.

Și Corneliu Ciorici susține că obiectivul este realizabil în Republica Moldova: inteligența artificială poate fi integrată atât cu echipamentele medicale pentru analiză și transmiterea automată a sugestiilor către medic, cât și într-un sistem digital cu acces la volume mari de date, oferind propuneri, alarme sau informații setate.

„Având în vedere discuțiile recente cu reprezentanții Uniunii Europene, reglementarea utilizării inteligenței artificiale în stat devine esențială, inclusiv tipurile de tehnologii și datele disponibile. Ne propunem, începând cu acest an, să stabilim reguli comune pentru toate instituțiile, publice și private, cu privire la standardul de date și interoperabilitatea acestora în domeniul sănătății, cu perspectivă pentru integrarea IA pentru procesarea acestora și asigurarea unui suport informațional și personalului medical. De asemenea, este vitală crearea unei arhive digitale securizate în MCloud, care să stocheze toate imaginile și datele medicale și să permită reutilizarea lor în decizii clinice – nu doar pentru screeningul cervical, ci și pentru oncologie sau medicina primară, transformându-le într-un sistem digital accesibil”, adaugă el.

Datele arată că impactul economic al prevenției este semnificativ. În fiecare an, în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 400.000–450.000 de spitalizări acute (cazuri tratate). Reducerea cu doar 1% a acestor cazuri ar însemna economii de aproximativ 70 de milioane de lei, fonduri care ar putea fi reinvestite în medicamente compensate, dotări sau soluții inovatoare.

Digitalizarea screeningului cervical nu înseamnă doar e-mailuri automate sau programări online. Ea devine parte a Dosarului electronic de sănătate și poate aduce o schimbare profundă de paradigmă: de la un sistem în care pacientul ajunge la medic abia când apar probleme, la unul proactiv – în care sistemul medical te caută, te informează și te ghidează în prevenție și tratament.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.