Trump, confruntare tensionată la Camp David cu şeful Pentagonului pe tema stocurilor critice de rachete şi penuriei de muniţie

La reuniunea convocată weekendul trecut la Camp David, preşedintele Donald Trump i-a cerut explicaţii secretarului apărării, Pete Hegseth, în legătură cu penuria extremă de muniţie cu care s-ar confrunta SUA în urma atacurilor din Iran. Schimbul de replici a evidenţiat frustrarea tot mai mare a lui Trump faţă de şeful său de la Pentagon, unul dintre cei mai fermi susţinători iniţiali ai unei acţiuni militare împotriva Iranului.

Nemulţumirea preşedintelui legată de modul în care este gestionat războiul cu Iranul ar fi atins un punct culminant la Camp David, unde Trump ar fi întrebat insistent de ce ar fi fost indus în eroare cu privire la lipsa gravă de muniţie, care limitează acum opţiunile militare împotriva Teheranului, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile.

Întâlnirea a avut loc în marja şedinţei de vineri a Cabinetului, convocată tot la Camp David. Trump i-a reproşat lui Hegseth că fusese convins că problema muniţiilor „fusese rezolvată”, au relatat aceleaşi surse, care au vorbit sub protecţia anonimatului, de teama unor represalii. Atmosfera a fost tensionată, iar divergenţele au ieşit în prim-plan.

Penuria de muniţie, în special de rachete ghidate cu rază lungă de acţiune şi de interceptori de apărare aeriană, a devenit unul dintre principalele motive pentru care Trump s-a abţinut în ultimele zile să lanseze atacuri masive suplimentare împotriva Iranului, a detaliat una dintre surse. Din această cauză, planurile de extindere a operaţiunilor militare au fost reanalizate.

Trump a declarat luni că a ordonat şi apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în aşteptarea unor noi negocieri referitoare la Strâmtoarea Ormuz. El a admis că situaţia de pe teren şi calculele militare l-au determinat să facă un pas înapoi.

Deşi Statele Unite au anunţat noi acorduri de producţie pentru unele dintre cele mai importante tipuri de muniţie, cum sunt rachetele de apărare aeriană Patriot, procesul efectiv de producţie poate dura până la doi ani, astfel încât nu există o soluţie rapidă pentru acoperirea acestor deficite. Reechilibrarea stocurilor depinde de timp, bani şi capacităţile industriei de apărare.

Numai în prima lună de conflict, SUA au lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk şi au folosit peste 1.000 de sisteme Patriot şi Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), potrivit unor estimări anterioare. Ritmul utilizării muniţiilor a fost mult peste scenariile iniţiale.

NU MAI EXISTĂ NICIO RACHETĂ ATACMS

În plus, în primele săptămâni de luptă, forţele americane au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice, a precizat un oficial american. Stocul de rachete ATACMS – rachete cu rază scurtă de acţiune, solicitate şi de Ucraina – s-a redus atât de mult, încât practic nu mai există unităţi disponibile, a arătat una dintre persoanele informate despre situaţie.

Lipsa muniţiei defensive îşi face simţite efectele şi dincolo de Orientul Mijlociu. Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opţiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune tot mai mult atacurilor ruseşti de lungă distanţă. Vulnerabilitatea sa strategică creşte pe măsură ce războiul continuă.

Deficitul de rachete interceptoare schimbă şi modul în care SUA decid dacă să utilizeze muniţie împotriva unei ameninţări iminente. Decizia depinde acum mai strict de direcţia în care se estimează că se îndreaptă atacul şi dacă este considerat sau nu „un factor” critic, a explicat oficialul american, descriind o adaptare de tactică menită să conserve resursele.

La Camp David, când a fost confruntat cu privire la nivelul alarmant al stocurilor de armament, Hegseth s-a apărat şi a dat vina pe adjunctul său, Stephen Feinberg, pentru lipsuri şi pentru faptul că nu s-ar fi asigurat că Trump este pe deplin informat asupra situaţiei, potrivit aceloraşi surse. În interiorul echipei de securitate, tensiunile par să se fi amplificat.

Toată această dispută a accentuat frustrarea tot mai mare a lui Trump faţă de secretarul său al apărării. Acesta l-a convins iniţial pe preşedinte că o acţiune militară împotriva Iranului ar fi o victorie rapidă şi relativ uşoară, însă realitatea de pe teren a infirmat aşteptările, afirmă mai mulţi oficiali.

CASA ALBĂ: „ŞTIRI FALSE SUTĂ LA SUTĂ”

„Acestea sunt ştiri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar preşedintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, răspunzând întrebărilor adresate pe marginea acestor relatări.

„Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniţie şi nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmaţii despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziţia secretarului faţă de Iran sunt la fel de fictive”, a susţinut, la rândul său, purtătorul de cuvânt şef al Pentagonului, Sean Parnell.

La mai mult de cinci luni de la începutul conflictului, în care 18 militari americani au fost ucişi şi sute au fost răniţi, Iranul şi SUA se află într-un impas. În acelaşi timp, statele arabe vecine îşi exprimă tot mai des îngrijorarea cu privire la efectele economice pe termen lung ale războiului şi la impactul pe care l-ar avea închiderea Strâmtorii Ormuz asupra comerţului global.

În cadrul unei audieri din iulie în Senat, Hegseth a fost confruntat de democraţi cu întrebări despre cât de sincere au fost evaluările sale privind războiul cu Iranul, inclusiv asupra riscurilor pe care o campanie prelungită le-ar crea pentru stocurile militare ale SUA. El a refuzat să detalieze sfaturile oferite preşedintelui şi a pus în repetate rânduri eventualele deficite pe seama modului în care administraţia Biden a gestionat armata, nu pe seama operaţiunilor autorizate în mandatul lui Trump.

BUGET COLOSAL PENTRU PENTAGON

Hegseth, Feinberg şi generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, au cerut Congresului alocarea a 67 de miliarde de dolari ca fonduri militare suplimentare, pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul. În faţa legislatorilor, la o audiere de luna trecută, Hegseth a argumentat că această solicitare răspunde unei nevoi „urgente şi necesare” de refacere a stocurilor armatei.

Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia de adoptare a acestui pachet financiar. Divergenţele politice întârzie suplimentarea bugetară cerută de conducerea militară.

Proiectul de buget al administraţiei pentru apărare, aferent următorului an fiscal, se ridică la recordul de 1,5 trilioane de dolari şi include zeci de miliarde pentru producţia de rachete. Totuşi, propunerea s-a blocat în Congres, deoarece democraţii se opun creşterii masive, lăsând Pentagonul fără o cale clară de a-şi reface rapid stocurile de armament esenţial.

Îngrijorările privind capacitatea de răspuns nu sunt noi. Încă dinainte de izbucnirea războiului, generalul Caine l-a avertizat pe Trump că SUA nu dispuneau de rezervele necesare pentru a susţine un conflict prelungit. AVERTISMENTUL a rămas însă în plan secund în faţa deciziilor politice.

Ritmul şi volumul uriaş al consumului de muniţii de către ambele tabere au accelerat rapid epuizarea stocurilor cheie de armament ofensiv şi defensiv ale SUA. Planurile de reînnoire nu reuşesc să ţină pasul cu utilizarea intensă de pe front.

În perioada 28 februarie - 7 aprilie, până la prima zi a încetării focului, SUA au lovit peste 13.000 de ţinte în Iran şi au respins peste 8.500 de proiectile ori drone iraniene. Operaţiunile au fost de o amploare fără precedent în ultimele decenii.

STOCURI DEJA ÎMPUŢINATE ŞI GREU DE REFĂCUT

Statele Unite au declanşat Operaţiunea „Epic Fury” în condiţiile în care se confruntau deja cu deficite de muniţii critice. Acest handicap iniţial a fost amplificat de evoluţiile ulterioare ale conflictului.

În vara anului 2025, SUA au consumat mai mult de un sfert din stocul total de interceptori THAAD în timpul Războiului de 12 Zile al Israelului şi al Operaţiunii „Midnight Hammer”, când forţele americane au atacat instalaţii nucleare iraniene. Conflictul actual „a agravat şi mai mult aceste deficienţe”, a explicat Brad Bowman, veteran al Armatei şi director senior la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor.

Deşi Hegseth şi Pentagonul au anunţat numeroase noi acorduri-cadru cu industria de apărare pentru refacerea arsenalului, companiile din domeniu „nu vor începe producţia până când nu vor avea un contract şi alocări bugetare din partea Congresului”, a subliniat Bowman. Fără aceste garanţii financiare, liniile de producţie nu pot fi extinse.

În consecinţă, ar putea trece ani până la refacerea completă a stocurilor. „Adesea vorbim de ani între momentul în care cheltuim ceea ce trebuie să cheltuim, semnarea contractelor şi livrare”, a spus el. „Nu este suficient să apeşi un buton pentru ca muniţia să apară brusc în mâinile soldaţilor”, a concluzionat expertul, descriind o realitate logistică de care depind direct capacităţile militare americane.