SALARIUL pentru care moldovenii ar rămâne în R. Moldova să muncească: „Majoritatea populației angajate este la limita subzistenței”

Moldovenii ar rămâne în R. Moldova să muncească doar dacă ar avea un salariu lunar de 12 600 de lei. Acum doi ani, cetățenii R. Moldova s-ar fi mulțumit cu un salariu cu 2 700 de lei mai mic, pentru a nu pleca peste hotarele republicii. „Acesta este de fapt și pragul sărăciei în R. Moldova. Or, în condițiile în care câștigul salarial mediu constituie 6 900 de lei, majoritatea populației angajate din R. Moldova este la limita subzistenței”, a declarat jurnalistul Victor Ursu, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

Un indicator al faptului că populația e la limita sărăciei este că moldovenii cheltuiesc aproape jumătate din venituri pe mâncare – 43%, alte 18% pentru întreținerea locuinței și aproape 11% pentru îmbrăcăminte.

Potrivit lui Ursu, limita subzistenței este confirmată și de sursa venitorilor. Astfel, aproape 44% din venituri provin din salarii, iar o sursă importantă rămân remitențele a căror pondere e de aproape 15%.

„Acest lucru arată că, dacă cetăţenii nu ar fi beneficiat de venituri de peste hotare, rata sărăciei absolute la nivel naţional ar fi fost de 30,2%, faţă de cea înregistrată de 12,7%. Totodată, la sate s-ar fi constatat un nivel al sărăciei de 40%, comparativ cu rata existentă de 18,8%, iar la oraşe nivelul sărăciei ar fi fost de 17,2%, comparativ cu nivelul actual de 4,6%. Bunăstarea cetățenilor din R. Moldova este dependentă în mare măsură de transferurile emigranților de peste hotare”, afirmă sursa citată.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că cetăţenii din mediul urban dispun de venituri de 1,5 ori mai mari decât locuitorii din sate. Veniturile populaţiei din mediul urban sunt în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Totodată, populaţia din mediul urban dispune de venituri preponderent din salarii (54%) şi prestaţii sociale (19%), iar pentru populaţia din mediul rural veniturile salariale constituie doar 28,3%, ceea ce vorbeşte despre lipsa locurilor de muncă în localităţile rurale şi despre salariile mici plătite. Celelalte venituri sunt formate din prestaţii sociale (21%), transferuri de peste hotare (23%) şi activităţi individuale agricole (17.8%).

Reducerea sărăciei constituie una dintre priorităţile-cheie ale Guvernului R. Moldova. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” îşi propune, până în anul 2020, să scoată din sărăcie cel puţin 149 de mii de cetăţeni sau peste 20% din cei aflaţi în sărăcie extremă. Sărăcia continuă să afecteze categoriile vulnerabile ale populaţiei: familiile care depind de activităţile agricole, persoanele în etate, persoanele fără studii şi aptitudini profesionale, gospodăriile numeroase şi cele formate din mai mulţi copii. Totuşi, cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei s-au dovedit a fi familiile cu trei și mai mulți copii, înregistrând o rată a sărăciei de 34,6%. Nivelul sărăciei la categoria respectivă depăşeşte de trei ori media pe republică, iar în comparație cu anul precedent situația nu s-a îmbunătățit. Sistemul de protecţie socială nu este destul de eficient pentru protejarea copiilor de sărăcie.