Cancerul de col uterin face ravagii în Republica Moldova: de ce mor încă atâtea femei și cum pot fi salvate prin screening și vaccinare HPV

În Republica Moldova, în fiecare an, 300–350 de femei sunt diagnosticate pentru prima dată cu cancer de col uterin, iar alte 150–160 își pierd viața din cauza acestei boli. Această realitate rămâne alarmantă, chiar dacă în ultimii ani au fost extinse programele de vaccinare HPV și au fost intensificate eforturile de screening cervical.

Conform datelor platformei globale de cancer GLOBOCAN, gestionată de Agenția Internațională de Cercetare în Cancer, aceste cifre depășesc clar media Uniunii Europene, unde incidența este de 10–12 cazuri la 100.000 de femei, iar mortalitatea de 3–4 decese la 100.000. Astfel, femeile din Republica Moldova se îmbolnăvesc de aproape două ori mai des și mor de circa 2–3 ori mai frecvent din cauza cancerului de col uterin, iar numărul mare de cazuri depistate tardiv continuă să exercite presiune asupra sistemului de sănătate.

La nivel național, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei și cel mai des întâlnit la vârstele 35–55 de ani. În acest context, autoritățile și-au stabilit, prin Programul național de control al cancerului 2016–2025, obiectivul de a reduce cu 10% incidența mai multor tipuri de cancer, inclusiv a celui cervical, și de a crește cu 25% rata de depistare precoce (stadiile I și II). Aceste ținte sunt susținute de parteneri internaționali și de organizații ale societății civile, într-un efort comun de a schimba accentul dinspre tratament spre prevenție.

Șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, Diana Valuța, explică faptul că una dintre cele mai mari provocări rămâne interpretarea corectă a mortalității constante în primii ani de aplicare a unui program de prevenție intensificat.

„În primii 3–5 ani de la intensificarea screeningului, se observă o creștere a numărului de cazuri grave depistate. Acest lucru se întâmplă deoarece femeile care nu au fost investigate anterior sunt diagnosticate acum, ceea ce poate crea impresia unui vârf al formelor severe. Este însă un efect așteptat, întâlnit în orice program de prevenție: intervențiile proactive scot la iveală cazuri care până atunci rămâneau nediagnosticate. Pe măsură ce tot mai multe femei sunt testate regulat, iar leziunile precanceroase sunt depistate și tratate la timp, numărul cazurilor avansate și al deceselor începe să scadă. Acest impact ar urma să se reflecte în statistici în anii imediat următori, până în anul 2030.”

Astfel, o creștere temporară a incidenței este considerată un semn că screeningul organizat funcționează. Spre deosebire de modelul anterior, bazat pe screening oportunist – în care pacientele ajungeau adesea la medic doar după apariția simptomelor –, noua abordare se bazează pe invitarea proactivă a femeilor la testare, folosind registrele populaționale. Sunt vizate atât femeile asigurate, cât și cele neasigurate.

„Un program de screening organizat înseamnă mai mult decât colectarea datelor – presupune implicarea proactivă a sistemului medical. Când medicul de familie invită pacientele la control, crește semnificativ numărul femeilor testate, iar cazurile sunt depistate în stadii tot mai incipiente, atunci când boala nu are simptome. Cancerul de col uterin nu doare și nu se manifestă până în faze avansate”, subliniază Diana Valuța.

În Republica Moldova, traseul femeii în programul de screening cervical este reglementat prin standarde clare, orientate spre depistare timpurie și intervenție rapidă în cazurile cu risc înalt. Dacă sunt identificate modificări severe (ASC-H, HSIL sau AGC), pacienta este direcționată spre colposcopie și, la necesitate, biopsie, care trebuie efectuate în maximum 14 zile de la primirea rezultatului. Această etapă permite o evaluare detaliată a leziunilor și confirmarea diagnosticului.

Când suspiciunea de cancer se confirmă, femeia este îndrumată către policlinica Institutului Oncologic într-un termen de cel mult 7 zile. Tratamentul este stabilit în funcție de tipul și severitatea leziunii și nu este decis de un singur medic, ci de un consiliu multidisciplinar alcătuit din cel puțin trei specialiști. În situațiile complexe poate fi convocată o a doua comisie multidisciplinară.

Femeile ajung însă prea târziu la medic: simptomele apar abia când boala este deja avansată, iar opțiunile de tratament sunt mai limitate. Datele arată o realitate paradoxală. Pe de o parte, sistemul reușește să lărgească accesul la screening și să favorizeze depistarea timpurie. Pe de altă parte, un număr important de paciente continuă să se prezinte la medic în stadii târzii.

Conform Institutului Oncologic, în prezent aproximativ 4.200 de paciente trăiesc cu acest diagnostic după un tratament specializat complex. În 2024 au fost raportate 338 de cazuri noi de cancer cervical, dintre care 203 au fost identificate prin screening. Cu toate acestea, distribuția pe stadii rămâne îngrijorătoare: doar în jur de 47% dintre cazuri sunt depistate în faze incipiente (I–II), iar peste jumătate sunt diagnosticate în stadii avansate (III–IV).

Această diferență se reflectă direct în șansele de supraviețuire. Dacă în stadiul I rata de succes este de 80–90%, în stadiile avansate scade abrupt, până la 25–40%.

„Explicația ține, în mare parte, de momentul în care femeile ajung la medic. Aproximativ 50% dintre cazuri apar încă în afara screeningului organizat, ceea ce înseamnă că femeile se adresează abia când apar simptome – sângerări neobișnuite sau dureri. În aceste condiții, boala este descoperită reactiv, nu la timp, când opțiunile sunt limitate, mai toxice și cu șanse reduse de vindecare”, menționează coordonatoarea Programului național de control al cancerului, Rodica Mîndruța-Stratan.

În spatele acestei situații stau mai mulți factori: participare insuficientă la screening (testul Babeș–Papanicolau), nivel redus de informare cu privire la prevenție și lipsa obiceiului de a merge la medic în absența simptomelor.

În practică, cele mai mari dificultăți se întâlnesc în cazurile depistate tardiv. Peste jumătate dintre paciente ajung în stadii avansate, când tratamentul devine mult mai complex. În aceste situații nu se mai recurge, de regulă, la intervenție chirurgicală, ci la radiochimioterapie concomitentă, adesea în condițiile unor tumori voluminoase, cu invazie locală în organe precum vezica urinară sau rectul.

Traseul pacientei rămâne fragmentat, de la medicul de familie la ginecolog și apoi la oncolog, iar întârzierile apar frecvent. Lipsa unui sistem unitar de chemare și rechemare după un rezultat pozitiv la screening, diferențele de acces între rural și urban și comunicarea insuficientă între nivelurile de asistență medicală complică în continuare parcursul.

Organizația Mondială a Sănătății a fixat repere clare pentru eliminarea cancerului de col uterin la nivel global, printr-o abordare integrată, centrată pe prevenție și intervenție timpurie. Țintele, cunoscute sub denumirea de 90–70–90, sunt considerate ambițioase, dar realizabile: vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90% dintre fetele de 9–14 ani, testarea prin screening a 70% dintre femeile de 25–61 de ani, o dată la trei ani, și asigurarea tratamentului complet pentru 90% dintre femeile cu leziuni precanceroase sau cancer invaziv.

În Republica Moldova, autoritățile, sprijinite de parteneri internaționali, au investit în modernizarea infrastructurii, instruirea specialiștilor, informarea femeilor eligibile și creșterea gradului de conștientizare a importanței screeningului. A fost pusă și baza Registrului național de screening cervical și a fost accelerată digitalizarea sistemului. Toate aceste progrese sunt consolidate în noul Program național de control al cancerului 2026–2030, care plasează prevenția în centrul politicilor publice.

Screeningul și vaccinarea sunt considerate cheia reducerii mortalității prin cancer cervical. Cancerul de col uterin se numără printre puținele forme de cancer care pot fi eliminate aproape complet, folosind două instrumente esențiale: vaccinarea împotriva HPV și screeningul regulat. Specialiștii atrag atenția că aceste măsuri nu se exclud reciproc, ci se completează.

Imunizarea este recomandată înainte de debutul vieții sexuale, deoarece eficiența maximă este obținută înainte de orice contact cu virusul HPV. Vaccinul ajută organismul să producă anticorpi capabili să prevină infectarea ulterioară cu tulpinile vizate de HPV.

În același timp, screeningul rămâne crucial pentru depistarea leziunilor deja apărute. În Republica Moldova, acoperirea prin screening citologic a atins 62% în 2025, un progres notabil, dar încă insuficient față de nivelul optim. Chiar și în condițiile unei acoperiri extinse, vaccinarea și screeningul „merg mână în mână” și, împreună, pot oferi o protecție de peste 90% la nivelul întregii populații feminine.

Vaccinarea împotriva HPV a fost introdusă în calendarul național de imunizări în 2017, cu sprijinul GAVI. La început, ea era destinată fetelor de 10 ani. Din 2021, programul acoperă grupa de vârstă 9–14 ani, atât pentru fete, cât și pentru băieți. Din 2025, conform recomandărilor OMS, schema a fost simplificată: pentru copiii de 9–14 ani este suficientă o singură doză pentru a asigura protecția pe termen lung. Vaccinarea a fost extinsă și până la 26 de ani, cu o schemă de două doze pentru persoanele nevaccinate anterior.

Chiar și așa, acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul necesar pentru a diminua semnificativ circulația virusului. Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică indică faptul că puțin peste 46% dintre fetele de 10–14 ani sunt vaccinate, iar în rândul băieților rata este de aproximativ 4%.

„Vaccinul contra HPV este disponibil în toate centrele de asistență medicală primară din țară, vaccinarea are loc gratuit prin intermediul medicului de familie. În prezent, în Moldova este utilizat vaccinul Gardasil 4-valent, produs în SUA, care protejează împotriva tulpinilor 6 și 11 (pentru a preveni apariția verucilor genitale) și a tulpinilor 16 și 18 (implicate în dezvoltarea cancerului de col uterin în aproximativ 70% dintre cazuri). Autoritățile iau în calcul posibilitatea introducerii vaccinului cu spectru mai larg – Gardasil 9-valent”, explică directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Veaceslav Guțu.

Pentru a crește rata de imunizare, autoritățile, împreună cu parteneri precum UNFPA, UNICEF și OMS, organizează campanii de informare și instruiri pentru personalul medical. Rolul medicilor de familie este esențial, aceștia fiind principala sursă de informare pentru populație și punctul central prin care are loc vaccinarea.

„Exemplele arată că intervențiile țintite pot avea impact. În municipiul Bălți, de exemplu, unde acoperirea vaccinală era de doar 7–10%, instruirea personalului medical a dus la o creștere până la aproximativ 22% într-un singur an. Programe similare au fost implementate și în alte regiuni cu acoperire scăzută, inclusiv în UTA Găgăuzia”, adaugă Veaceslav Guțu.

Totuși, reticența față de vaccin persistă. Miturile despre vaccin, în special temerile privind infertilitatea sau reacțiile adverse, continuă să influențeze deciziile părinților. Specialiștii insistă că aceste temeri nu au suport științific: în Moldova nu au fost raportate reacții adverse severe, iar la nivel global vaccinul și-a dovedit siguranța în peste două decenii de utilizare.

În Australia, prima țară care a introdus vaccinarea HPV la nivel național în 2007, incidența infecțiilor și a leziunilor precanceroase a scăzut puternic, iar țara se apropie de obiectivul de eliminare a cancerului de col uterin până în 2035. În Marea Britanie, vaccinarea a redus cu până la 87% cazurile de cancer de col uterin în rândul femeilor vaccinate la 12–13 ani.

În Republica Moldova, marea provocare rămâne convingerea populației. Datele arată că acoperirea vaccinală crește odată cu vârsta – de la aproximativ 1,7% la 9 ani la peste 50% la 15 ani –, ceea ce sugerează că ezitarea inițială poate fi depășită prin informare corectă. Într-un sistem în care medicii de familie sunt adesea supraîncărcați, timpul alocat discuțiilor cu pacienții este limitat, dar absolut esențial.

În lupta împotriva cancerului de col uterin, prevenția nu reprezintă doar o opțiune, ci poate face diferența dintre viață și moarte. În anii următori, rezultatele intervențiilor actuale vor deveni mai vizibile. Va fi însă nevoie de intensificarea eforturilor, prin digitalizarea proceselor, instruirea continuă a medicilor și campanii de informare dedicate populației.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.