SUA escaladează războiul cu Curtea Penală Internaţională: sancţiuni împotriva preşedintei Tomoko Akane şi a adjunctului Abdoulaye Seye pentru anchetele care vizează Israelul

Statele Unite au anunţat marţi noi sancţiuni împotriva preşedintei Curţii Penale Internaţionale (CPI), japoneza Tomoko Akane, precum şi împotriva unui alt magistrat de rang înalt, ca parte a campaniei Washingtonului împotriva acestei instituţii, acuzată că ar fi „politizată”.

„Aceste persoane au participat direct la eforturile depuse de CPI pentru a ancheta, aresta, reţine sau urmări penal persoanele în cazul cărora guvernul nu a acceptat competenţa CPI”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, într-un comunicat.

Al doilea înalt responsabil vizat de sancţiuni este actualul procuror adjunct al CPI, magistratul senegalez Abdoulaye Seye.

Statele Unite, care nu au aderat la tratatul internaţional prin care a fost înfiinţată CPI, cu sediul la Haga, în Ţările de Jos, au impus deja sancţiuni împotriva mai multor magistraţi ai Curţii şi îşi extind acum această listă.

Sancţiunile interzic, în special, judecătorilor să intre pe teritoriul SUA şi blochează orice tranzacţie imobiliară sau financiară cu aceştia în cea mai mare economie a lumii. Ele vin, în mare parte, ca răspuns la anchetele desfăşurate de CPI împotriva Israelului, aliat al Statelor Unite. În 2024, Curtea a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru israelian al apărării.

Luna trecută, Washingtonul a lansat o amplă ofensivă diplomatică împotriva CPI, acuzând instituţia că „ameninţă” cetăţenii americani şi îndemnându-şi partenerii să se retragă din aceasta. Între ţările care au anunţat deja că răspund acestui apel se numără, printre altele, Ciadul şi Venezuela.

Administraţia Trump „a fost clară: CPI este o instanţă supranaţională coruptă şi grav politizată, care a abuzat de autoritatea sa într-un mod rău intenţionat şi şi-a depăşit mandatul”, a denunţat Marco Rubio. „Nu vom tolera ca aceasta să aducă atingere suveranităţii statelor”, a adăugat secretarul de stat american.

Măsura anunţată marţi marchează o nouă escaladare în campania administraţiei Trump împotriva curţii cu sediul la Haga. Aceasta a fost înfiinţată în 2002 de comunitatea internaţională pentru a judeca crime de război, genocid şi crime împotriva umanităţii.

CPI a condamnat ferm această decizie, susţinând într-un comunicat că astfel de măsuri subminează statul de drept. „Atunci când actorii judiciari sunt ameninţaţi pentru aplicarea legii, însăşi ordinea juridică internaţională este pusă în pericol”, a declarat CPI.

Seye este procuror principal în cadrul echipei de urmărire penală care a solicitat un mandat de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fost nominalizat pentru a fi ales în funcţia de judecător al CPI.

Judecătorul-şef al CPI, Akane, a avertizat în decembrie că sancţiunile SUA vor „submina rapid operaţiunile curţii în toate situaţiile şi cazurile şi vor pune în pericol însăşi existenţa acesteia”.

Anul trecut, SUA au impus sancţiuni ţintite asupra mai multor oficiali ai CPI, inclusiv procurori şi judecători, invocând mandatele de arestare emise de CPI pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, precum şi o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan.

Sancţiunile îngheaţă orice active pe care persoanele vizate le-ar putea deţine în SUA şi, practic, le izolează de sistemul financiar american, cu care aproape toate băncile care operează la nivel internaţional au legături strânse.

Trezoreria a emis, tot marţi, o licenţă generală care autorizează lichidarea tranzacţiilor care îi implică pe Akane şi Seye până pe 17 septembrie.

Trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale l-au dat în judecată pe Trump şi administraţia sa în luna iunie, în legătură cu sancţiunile, argumentând că măsurile sunt ilegale. În două procese separate, grupurile de advocacy au susţinut că această campanie a SUA încalcă drepturile constituţionale ale organizaţiilor care colaborează cu Curtea pentru a obţine dreptate în cazul atrocităţilor comise în întreaga lume.

Rubio a anunţat luna trecută că administraţia va intensifica eforturile de a submina CPI, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă şi alte ţări să se retragă din această instituţie, un apel la care cel puţin cinci state au răspuns deja.

El a afirmat că ⁠CPI reprezintă o ameninţare pentru personalul american care pune în aplicare politicile dure în materie de imigraţie ale preşedintelui Donald Trump sau care efectuează atacuri asupra ambarcaţiunilor acuzate că transportă droguri, precum şi pentru alţi membri ai forţelor armate americane.

Trump a declarat că această campanie urmăreşte să îl apere pe Netanyahu şi pe alte persoane de urmăririle penale ale CPI, şi nu pe el însuşi.

Statele Unite nu au fost niciodată membre ale Curţii. CPI îşi exercită competenţa numai atunci când un stat membru nu poate sau nu doreşte să judece singur atrocităţile comise pe teritoriul său.

Totuşi, statutul CPI conferă Curţii şi competenţa de a judeca crimele atroce comise pe teritoriul statelor membre de către cetăţeni ai statelor nemembre. Astfel, chiar şi actorii din afara sistemului CPI pot deveni subiectul urmăririi penale internaţionale.