SUA deschid focul asupra unei nave în largul Iranului, în timp ce Trump revendică „controlul total” al strâmtorii Ormuz și anunță o flotă navală uriașă care să-i poarte numele

Armata americană a deschis focul asupra unei nave care a încălcat blocada impusă asupra porturilor iraniene, intensificând tensiunile militare din zonă.

Marţi, armata SUA a anunţat că a tras asupra unei nave sub pavilion panamez care încerca să se apropie de un port iranian, încălcând blocada instituită de Washington. Un elicopter militar a lansat două rachete asupra sălii motoarelor navei-cargo Vela Nova, după ce echipajul a ignorat în mod repetat avertismentele americane, a precizat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), într-un comunicat difuzat pe platforma X.

Este pentru a treia oară de la introducerea, pe 14 iulie, a blocadei asupra porturilor iraniene când armata americană recurge la forţă pentru a impune respectarea acestei măsuri. Forţele SUA susţin că, de atunci, au redirecţionat 55 de nave care încercau să treacă de restricţii.

Anterior, în perioada 15 aprilie – 15 iunie, armata americană a tras asupra a nouă nave şi a redirecţionat peste 140 de vase, ilustrând nivelul ridicat al confruntării navale din regiune.

Preşedintele american Donald Trump a reiterat marţi seară, în faţa jurnaliştilor, că Statele Unite exercită în prezent un control total asupra strâmtorii Ormuz, principala cale maritimă strategică în zonă, asupra căreia Teheranul a restricţionat accesul după lansarea ofensivei americano-israeliene contra Iranului, la 28 februarie.

„În prezent avem un control total al strâmtorii Ormuz. Avem acolo un control total - noi, nu altcineva”, a declarat Trump.

El a subliniat din nou lipsa sa de încredere faţă de Iran. „Sunt ultima persoană care are încredere în Iran. Iranienii m-au minţit constant. Avem acum un control total asupra strâmtorii Ormuz. Ei nu deţin controlul”, a adăugat liderul american.

„Indiferent că Iranul doreşte sau nu să o recunoască, cert este că vorbim despre o soluţie la o problemă pe care ei înşişi au provocat-o timp de decenii”, a continuat Trump, insistând: „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară”.

Înainte de izbucnirea războiului din Iran, aproximativ o cincime din petrolul brut consumat la nivel global era transportat prin strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din acest coridor maritim un punct cheie al securităţii energetice mondiale.

În stilul său obişnuit, manifestat de când a început războiul în urmă cu cinci luni, Donald Trump a ameninţat, în august, Iranul cu bombardamente devastatoare, pentru ca ulterior să anunţe că a decis anularea lor, în ideea reluării negocierilor cu Teheranul. El a afirmat că Iranul i-ar fi cerut în mod direct să oprească atacul ordonat, pe care l-a numit „cel mai mare după al Doilea Război Mondial”.

Totuşi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că, în prezent, Republica Islamică nu desfăşoară negocieri cu SUA, ci cu Omanul, pentru a asigura securitatea navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, conform Agerpres.

Într-un mesaj difuzat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a afirmat la începutul lunii că SUA sunt „gata să lovească Republica Islamică Iran la niveluri de teroare militară, forţă şi putere nemaivăzute de la Al Doilea Război Mondial”.

La scurt timp, el a revenit cu noi precizări: „În pofida acestui lucru, tocmai am fost rugaţi de Iran şi de alte ţări din Orientul Mijlociu să suspendăm orice atac”, a scris Trump. „Pe baza acestei cereri, am acceptat... să anulez atacul, sub rezerva de a putea încheia rapid un ACORD. Israelul mi se alătură în acest angajament”, a adăugat el.

Aceste declaraţii au venit la puţin timp după ce Statele Unite le-au recomandat cetăţenilor americani să „ia în considerare să părăsească” Orientul Mijlociu, din cauza riscului unei posibile „escaladări” a conflictului regional.

Potrivit unor surse americane, Washingtonul lua în calcul noi bombardamente masive, iar SUA şi Israelul pregăteau lovituri comune, între potenţialele ţinte aflându-se rafinării de petrol şi centrale electrice.

În mesajul său, preşedintele american a subliniat că un eventual acord cu Iranul ar trebui să prevadă „deschiderea completă şi totală a Strâmtorii Ormuz, precum şi o încheiere a ameninţării nucleare iraniene”.

Prinţul moştenitor saudit Mohammed Bin Salman l-a sunat pe Donald Trump pentru a-şi exprima îngrijorarea faţă de planurile de atac, au relatat surse citate de responsabili americani care au dorit să rămână anonimi. O sursă la curent cu convorbirea a indicat că prinţul moştenitor „i-a cerut lui Trump să dezamorseze situaţia şi să se abţină să lanseze lovituri”.

Joi, Pakistanul, în calitate de ţară mediatoare, a anunţat că beligeranţii poartă negocieri în vederea unei dezescaladări, în special cu privire la situaţia din strâmtoarea Ormuz, în prezent blocată de Teheran.

Armata iraniană a acuzat însă sâmbătă Statele Unite că favorizează „escaladarea tensiunilor” în războiul din Orientul Mijlociu.

Într-un interviu acordat înainte de anunţul lui Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că, în opinia sa, capacităţile militare ale Iranului au fost serios slăbite, iar o parte a responsabililor iranieni „sunt acum dispuşi, şi în anumite cazuri nerăbdători, să încheie un acord privind denuclearizarea”.

Până la reluarea negocierilor din aceste zile, un înalt oficial iranian din domeniul apărării a declarat pentru agenţia Tasnim că relatările presei americane despre posibile atacuri americane şi israeliene asupra infrastructurii iraniene reprezintă „o nebunie” şi a avertizat că Teheranul a pregătit „planuri de ripostă pe scară largă”.

Conform agenţiei Tasnim, acelaşi oficial a precizat că aceste planuri includ lovituri asupra infrastructurii critice israeliene şi asupra infrastructurii energetice a SUA din întreaga regiune, subliniind că forţele armate ale Iranului au atât „capacitatea, cât şi voinţa” de a pune în aplicare aceste scenarii.

Pe acest fundal tensionat, o flotă planificată de 15 nave de luptă, care ar urma să poarte numele preşedintelui american Donald Trump, este evaluată ca fiind printre cele mai scumpe nave de război construite vreodată de Statele Unite, potrivit unei estimări recente ale Biroului de Buget al Congresului (CBO).

Costul total al acestor 15 nave de luptă „Donald Trump” ar putea ajunge la 275 de miliarde de dolari, a precizat CBO, ceea ce le-ar plasa în vârful celor mai costisitoare programe navale americane din istorie. Prima navă cu propulsie nucleară ar urma să coste aproximativ 23,4 miliarde de dolari, iar fiecare dintre următoarele unităţi ar avea un preţ mediu de 18 miliarde de dolari, conform raportului publicat de această agenţie parlamentară independentă.

Prin comparaţie, USS Gerald Ford, considerat cel mai mare portavion din lume, a costat în 2008 aproximativ 13,3 miliarde de dolari, echivalentul a peste 20 de miliarde de dolari în 2026, ceea ce arată saltul financiar al noii clase de nave.

În decembrie anul trecut, preşedintele american a anunţat oficial proiectul unei noi clase de nave de război care să îi poarte numele, un tip de onoare rezervat, de regulă, liderilor care şi-au încheiat deja mandatul la Casa Albă.

Conform detaliilor făcute publice de CBO, aceste nave vor fi puternic înarmate, cu rachete antiaeriene şi sol-mare, arme hipersonice, rachete de croazieră nucleare, lasere şi un tun electromagnetic, transformându-le într-o platformă de luptă de ultimă generaţie.

Navele planificate vor fi semnificativ mai mari decât distrugătoarele şi crucişătoarele americane actuale, însă deplasamentul lor va rămâne uşor mai mic decât cel al ultimelor nave de luptă americane din clasa Iowa, retrase din serviciu în anii 1990.

În acest context, Washingtonul admite că se confruntă cu o întârziere semnificativă faţă de Beijing în ceea ce priveşte numărul de nave ale marinei sale. Un raport prezentat Congresului în 2025 a scos în evidenţă îngrijorările oficialilor militari americani şi ale altor observatori legate de ritmul accelerat al construcţiilor navale din China, ceea ce pune presiune asupra programelor navale ale SUA.