SUA lovesc din nou la Haga: Trump sancționează președinta Curții Penale Internaționale Tomoko Akane

Statele Unite au impus sancțiuni președintei Tribunalului Penal Internațional, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, marcând o nouă escaladare a confruntării dintre administrația Trump și instanța de la Haga.

Măsura, anunțată marți pe site-ul Trezoreriei americane, vizează oficial șeful TPI și continuă seria de acțiuni punitive îndreptate împotriva acestei curți internaționale create în 2002 pentru a investiga și judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Instanța funcționează în baza unui tratat internațional, însă Statele Unite nu sunt parte la acest acord și resping jurisdicția tribunalului.

Decizia de sancționare a Tomoko Akane se înscrie în strategia administrației conduse de Donald Trump de a pune presiune pe Curtea Penală Internațională. Anul trecut, Washingtonul a introdus deja sancțiuni împotriva mai multor oficiali ai TPI, inclusiv procurori și judecători, ca reacție la mandatele de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, dar și în legătură cu o anchetă mai veche privind acțiunile militarilor americani în Afganistan.

Sancțiunile prevăd înghețarea oricăror active deținute în Statele Unite de persoanele vizate. În plus, acestea sunt excluse din sistemul financiar american, la care sunt conectate aproape toate băncile ce oferă servicii internaționale, ceea ce amplifică impactul măsurilor.

În iunie, trei judecători ai TPI au acționat în judecată guvernul de la Washington și pe președintele Trump, considerând că sancțiunile impuse împotriva lor sunt ilegale și contestând legitimitatea acestor măsuri în fața instanțelor americane.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat luna trecută că executivul american va intensifica eforturile de subminare a Tribunalului Penal Internațional, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă alte state să se retragă din această instituție. El a susținut că TPI reprezintă o amenințare pentru personalul american implicat în aplicarea politicilor stricte privind imigrația ordonate de Trump sau în operațiuni militare împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, precum și pentru militarii SUA angajați în diverse misiuni externe.

Donald Trump a afirmat că aceste demersuri au ca scop apărarea premierului israelian Benjamin Netanyahu de urmărirea penală. Analiști internaționali apreciază însă că sancțiunile sunt motivate parțial și de dorința de a proteja, pe viitor, pe Trump însuși sau alți oficiali americani de eventuale anchete ale TPI legate de acțiunile militare ale Statelor Unite în străinătate.

Statutul Tribunalului Penal Internațional extinde jurisdicția sa și asupra atrocităților comise pe teritoriul statelor membre de către cetățeni ai unor state care nu sunt parte la tratat. Această prevedere este una dintre principalele surse de tensiune cu marile puteri care refuză să recunoască autoritatea TPI.

Într-un alt dosar de mare vizibilitate, Curtea Penală Internațională a solicitat mandate de arestare pentru fostul lider al grupării Hamas, Yahya Sinwar, și pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și cu războiul care a urmat în Fâșia Gaza, după cum a anunțat procurorul-șef Karim Khan.

Potrivit acestuia, CPI cere, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, și pentru alți doi lideri de top ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, cunoscut ca Mohammed Deif, comandantul Brigăzilor Al Qassem, și Ismail Haniyeh, liderul politic al mișcării.

Mandatele vizând politicieni israelieni marchează prima dată când Curtea îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Astfel, Benjamin Netanyahu ajunge să fie plasat alături de președintele rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis deja un mandat de arestare în contextul războiului declanșat de Moscova în Ucraina.

O cameră de judecători a Curții a analizat cererea lui Karim Khan de emitere a mandatelor de arestare, evaluând probele prezentate și temeiurile juridice invocate de acuzare.

Khan a precizat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”. „Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibuțuri din Israel”, a declarat procurorul-șef, subliniind că „oamenii au suferit enorm”.

În ceea ce îi privește pe Netanyahu și Gallant, acuzațiile formulate de procurorul CPI includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”.

În momentul în care au apărut informații că procurorul-șef al CPI ia în considerare acest curs de acțiune, Benjamin Netanyahu a avertizat că orice mandat de arestare al Curții împotriva unor înalți oficiali guvernamentali și militari israelieni „ar fi un scandal de proporții istorice” și a insistat că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”.

Întrebat despre aceste comentarii, Karim Khan a replicat: „Nimeni nu este mai presus de lege”. El a adăugat că, dacă Israelul nu este de acord cu CPI, „este liber, în ciuda obiecțiilor sale privind jurisdicția, să ridice o contestație în fața judecătorilor Curții și asta îi sfătuiesc să facă”.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Totuși, CPI susține că deține jurisdicție asupra Fâșiei Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, ca urmare a faptului că liderii palestinieni au acceptat oficial, în 2015, să fie legați de principiile fondatoare ale curții.

În acest context de confruntare deschisă cu TPI, au apărut informații potrivit cărora președintele american Donald Trump i-ar fi sugerat, într-o întâlnire din luna mai, omologului său chinez Xi Jinping să-și unească forțele cu președintele rus Vladimir Putin împotriva Curții Penale Internaționale. Potrivit relatărilor bazate pe „surse familiare cu respectivele discuții”, aceasta ar fi fost una dintre temele abordate în timpul vizitei lui Trump în China, când cei doi lideri au purtat o lungă convorbire cu ușile închise la Beijing.

Casa Albă a refuzat să comenteze conținutul acestor discuții, iar detalii suplimentare despre modul în care a fost primită propunerea nu au fost făcute publice. Astfel, rămân neclare atât reacția liderului chinez, cât și eventualele consecințe concrete ale acestei inițiative diplomatice.

Niciuna dintre cele trei mari puteri – Statele Unite, China și Rusia – nu recunoaște autoritatea Curții Penale Internaționale și nici jurisdicția sa asupra cetățenilor proprii. Opoziția Washingtonului și a Moscovei este însă mai fermă decât cea a Beijingului. China neagă competența TPI pe teritoriul său, însă a sprijinit activitatea curții în alte conflicte, cum au fost cele din Libia sau Sudan.

În 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de responsabilitate în „crime de război” comise în Ucraina. Mandatul nu l-a împiedicat însă să efectueze numeroase călătorii în anii următori, în special în state din fosta sferă de influență sovietică, dar și în China sau India, toate aceste vizite având loc în 2025. Niciuna dintre aceste trei țări nu recunoaște competența CPI, fapt ce face imposibilă punerea în aplicare a mandatului atât timp cât Putin rămâne pe teritoriul lor.