Emil Hurezeanu avertizează: Rusia trece de la război hibrid la „acte de război propriu-zise” împotriva Occidentului

Rusia trece, în viziunea lui Emil Hurezeanu, de la războiul hibrid la acțiuni care pot fi considerate „acte de război propriu-zise” împotriva Occidentului. Fostul ministru de Externe avertizează asupra escaladării acțiunilor Moscovei, în contextul incidentelor cu drone, al survolării unor aeroporturi europene și al informațiilor privind extinderea unor baze de lansare în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

„Asistăm la o escaladare a eforturilor de război ale Federației Ruse în afara teatrului din Ucraina”, care „nu e de azi, de ieri”, a declarat, marți seară, fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu, referindu-se la faptul că Rusia își extinde infrastructura militară și pregătește noi baze de lansare a dronelor în teritoriile ocupate din Ucraina. Unele dintre aceste baze ar putea intra în raza de acțiune a unor țări de pe flancul estic al NATO, printre care și România.

Hurezeanu afirmă că incidentele cu drone rusești în statele europene, dar și survolarea aeroporturilor acestor țări, indică o intensificare a acțiunilor Moscovei dincolo de ceea ce era numit până acum război hibrid. Aceste operațiuni nu mai par doar acțiuni ambigue, ci „a acte de război propriu-zise”.

„De ce vorbim tot timpul despre războiul hibrid, pentru că, în felul acesta, îndepărtăm sau înstrăinăm un pericol?! În definitiv, suntem confruntați cu un război propriu-zis! Atunci când Rusia în mod evident lansează o dronă care se înfige - fără urmări, din fericire -, în aripa plină de kerosen a unui Antonov gigantic, care tocmai era pregătit să transporte arme occidentale către Ucraina, pe aeroportul din Leipzig, asistăm la un act de război; atacuri cu drone, survolarea aeroporturilor - în Danemarca, Germania, Franța. Eforturile mai recente de creare ale unor baze de lansare în teritoriile ocupate din Ucraina - în Donețk și Crimeaa - aceste rachete instalate ar urma să fie lansate și pot să ajungă în țările baltice, în Polonia, Turcia și România”, a declarat fostul ministru român de Externe.

El a explicat și semnificația geopolitică a vizitei lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, a celor mai recente amenințări formulate de Serghei Lavrov, dar și a poziționării lui Donald Trump față de Coreea de Sud și Coreea de Nord. În opinia sa, aceste elemente trebuie privite împreună, ca parte a unei reconfigurări a raporturilor de putere.

„Asistăm la acte de război propriu-zise ale Federației Ruse. Lavrov, ministrul de Externe, cu o experiență extraordinară, dar cu suișuri și coborâșuri absolut deconcertante, amenința Occidentul zilele acestea spunând 'nu ar trebui să se mire, ci să se aștepte la ceea ce urmează'.

Președintele Putin are mișcări, călătorii care sunt declarații politice, de ostilitate, precum vizita Insulelor Kurile - transferând pentru puțină vreme centrul de interes către Japonia, în timp ce președintele Trump susține că reduce manevrele cu Coreea de Sud, pentru că-și dă seama că președintele Coreei de Nord, o țară nucleară care participă la războiul din Ucraina cu 30-50.000 de luptători, i se pare un băiat simpatic și respectuos. (...) Coreea de Nord își amenință vecinii și balanța geopolitică mondială de mai multă vreme. Trage rachete din când în când, cu boltă și fără finalitate, din fericire.

S-ar putea ca mișcările făcute de președintele Putin în extremul asiatic, vizitând Insulele Kurile, care sunt ocupate de URSS după Al Doilea Război Mondial și reprezintă un nod de contencios geopolitic cronic cu Japonia, să-l fi determinat, în oglindă, pe președintele Trump să miște, în mod surprinzător, piesele pe tabla de șah în Asia Răsăriteană, schimband astfel accentele regionale.

În această situație, Rusia, pe terenul războiului hibrid, al intoxicării și dezinformării, are deja o poziție de dominație. Iar ceea ce face în ultimul timp, subliniază Hurezeanu, este să treacă și la acte propriu-zise, directe, care depășesc granița ambiguității strategice.

În actualul context geopolitic, fostul ministru de Externe a vorbit și despre rolul Chinei în relațiile internaționale, țară care „câștigă” popularitate în raport cu SUA, despre relația „neclară, nesigură” dintre Statele Unite și partenerii europeni din NATO, precum și despre conflictele internaționale care influențează, în mod direct sau indirect, evoluțiile interne din România.

Emil Hurezeanu consideră că, pe fondul acestor schimbări rapide și al presiunilor externe, „lucrurile în România ar trebui să ajungă la soluții mai rapide, cu compromisuri”, depășind neînțelegerile personale sau politice, pentru a răspunde mai eficient provocărilor de securitate cu care se confruntă țara.