Povestea Anei, fata care a luat totul de la zero de la 19 ani

Ajutor // A terminat nouă clase, iar pentru că părinții nu aveau bani, muncea cu ziua prin sat pentru a se întreține

Trăiește ultima zi din cei 19 ani pe care îi are. Este fericită acum. Mâine, 11 aprilie, Ana va împlini 20 de ani. O fire timidă, retrasă și căreia parcă îi este frică să spună ceva de teamă să nu fie lovită. Așa a fost crescută timp de 19 ani. Nu știe de ultimele tendințe ale modei, ce parfum nou a apărut pe piață și ce culoare la ruj i s-ar potrivi mai bine. Știe doar că trebuie să muncească ca să aibă cu ce-și procura strictul necesar.

Muncea cu ziua, iar părinții îi luau banii

Ana este originară din satul Boghenii Noi, raionul Ungheni. Acasă mai are o surioară și un frățior. Nu sunt orfani, au și părinți, dar… „Nu am avut o copilărie fericită, practic nici nu țin minte cum a fost. Suntem săraci și părinții nu aveau de unde să ne dea mai mult”, ne spune tânăra, care evită să zică ceva de rău de părinți, consumatori de alcool.

După ce a absolvit clasa a noua, din lipsă de bani și susținere din partea familiei, Ana nu a mai urmat vreo școală. Timp de trei ani a muncit zilier prin sat.

„Mergeam cu vitele la păscut, la prășit sau la alte lucrări agricole pentru a câștiga o bucățică de pâine. A fost foarte greu. Îmi era rușine de fetele de seama mea. Ele mergeau la discotecă, erau îngrijite, dar eu trebuia să muncesc din greu ca să mă întrețin. Eram fericită însă că mă hrăneau unde munceam. Uneori, veneam seara acasă și nici nu voiam să mănânc. Nici nu aveam de fapt ce. Îmi dădeau și de îmbrăcat”, ne spune suspinând tânăra. Cel mai dureros era că, atunci când se întorcea acasă, părinții îi luau și cei câțiva bănuți câștigați, pentru ca să-și cumpere vin. „Nu ne lăsau nici măcar de o înghețată”, oftează Ana.

Dacă refuza să dea banii mamei, fata era bătută. A locuit mai mulți ani doar cu mama și frățiorii, tatăl fiind plecat la muncă în Federația Rusă, dar care nu prea avea grijă de ei.

Străinii i-au schimbat viața

A ajuns la Apartamentul Social „Spre independență” acum un an. Doar aici fata spune că a găsit ceea ce nu a avut până acum în familie - dragoste, educație, un așternut curat și o farfurie cu mâncare.

„Trebuie să recunosc, aici am luat totul de le zero. Am învățat practic să vorbesc, să am încredere în mine și să-mi fac prieteni. Suntem antrenate în diferite activități care mă ajută foarte mult să înțeleg ce pot face eu și să fiu utilă cu adevărat”, ne spune încrezută în forțele proprii Ana.

Vrea să devină bucătăreasă

Urmează acum cursuri de bucătar, iar profesorii au doar cuvinte de laudă la adresa ei. Este disciplinată, harnică și responsabilă. Probabil, aceste calități au fost CV-ul de bază pentru care directoarea Liceului „Gaudeamus” din Chișinău dorește ca, din luna august, Ana să se numere printre angajații săi. „M-am bucurat nespus de mult când am aflat că am toate șansele să fiu angajată la acest liceu în calitate de bucătăreasă. Acum fac practica acolo. Pentru mine această susținere înseamnă enorm de mult. De banii câștigați îmi voi putea închiria vreo garsonieră și să mă întrețin”, ne spune entuziasmată Ana.

Primul cadou l-a primit la Apartamentul Social

Nu a știut până a ajuns în Apartamentul Social de Revelion, zi de naștere sau oricare altă sărbătoare. „Primul cadou de Revelion l-am primit aici. A fost ceva nemaipomenit. L-am strâns la piept și m-am bucurat ca un copil, deși aveam deja împliniți 19 ani. Acasă nu am primit așa ceva niciodată”, ni se destăinuiește tânăra.

Nu știu ce m-aș fi făcut, dacă nu era cineva care să mă direcționeze în viață. Acasă eram izolată de lume, nu știam nimic. Îmi era frică chiar și să vorbesc. Aici am învățat multe. Mi-am făcut și prieteni”, spune zâmbind tânăra.

Vrea să-și ia sora și fratele

Mai are de stat aici câteva luni. În luna iulie, tânăra trebuie să părăsească Apartamentul Social, așa prevede regulamentul. „Sper până atunci să-mi găsesc ceva. Dorința cea mare a mea e ca să-mi găsesc o gazdă și să-mi iau cu mine și sora, care stă acum în sat. Are 17 ani. După care, când fratele va termina clasa a noua, poate îl iau și pe el aici. Trebuie să învețe la vreo școală, să capete o meserie. Nu vreau să-i las acasă, pentru că vor avea aceeași soartă cum am avut-o eu până la 19 ani”, zice Ana.

Sunt adăpostite un an de zile

La Apartamentul Social, fetele, selectate preponderent din familii social-vulnerabile sau orfane, au dreptul să stea un an de zile, timp în care să-și găsească un rost în viață. Apartamentul este dotat cu toate lucrurile de strictă necesitate care le-ar permite tinerelor să acumuleze abilitățile de viață și să se integreze în viața cotidiană.

Împreună cu cele șase fete, zilnic cu ele se află un educator social, iar de două ori pe săptămână - psihologul. Inițial, Apartamentul Social a activat în orașul Orhei, iar recent a trecut în municipiul Chișinău. Acesta este deschis cu suportul Misiunii Sociale „Diaconia”.