Unde își găsesc REFUGIU CORUPȚII din Kazahstan? Un nou episod cu implicarea bancherul Ablyazov, care ar fi furat cel puțin 7,5 MILIARDE de dolari

Orice disident va fi întotdeauna înconjurat de cât mai mulți aliați, mai ales dacă fuge din ţară nu din motive ideologice ci din cauza „presiunilor politice”. Acest lucru se datorează faptului că, aşa cum a arătat practica din ultimul sfert al secolului, sub acest „S.O.S” ţările de proveniență cel mai adesea sunt părăsite de oamenii pe care, în patria lor, îi aşteaptă o serioasă condamnare la închisoare pentru corupţie şi alte crime, scrie site-ul cisnews.org.

Cel mai curios aspect în legătură cu astfel de practici disidente este pasiunea faţă de schimbare a orientării politice, în funcţie de împrejurări. Majoritatea celor care astăzi stau pitiţi undeva în ascunzişurile Europei, doar cu puţini ani în urmă nici nu puteau gândi că vor deveni susţinători zeloşi ai drepturilor omului şi ai legalităţii constituţionale. În special atunci când astfel de drepturi şi legalităţile erau cu acelaşi zel încălcate, atunci când îşi câştigau „existenţa” în ţară.

Însă, unii dintre cei „refugiaţi” în UE, proveniți din spaţiul post-sovietic european, nu doar îşi salvează pielea de propriile lor justiţii, ci câştigă bani de pâine, scheunând la unison cu un beneficiar mai important. Mai ştiţi cum Tabakişi Mowgli dădeau din coadă în faţa lui Sherkhan? Iată aşa e şi la noi: cine plăteşte, acela şi comandă muzica democraţiei.

Totuşi, nu degeaba se spune că regele e creat de suita lui. Aceasta reflectă cel mai bine esenţa binefăcătorului său. Şi, câteodată, văzându-i pe cei apropiaţi şi aliaţi, poate fi determinat caracterul „şefului” și nu numai.

Să-l luăm, să zicem, pe Mukhtar Ablyazov, bancherul fugar kazah căruia, în trei ţări, i-au fost aduse acuzaţii de furt în valoare de 7,5 miliarde de dolari americani, bani sustrași din banca BTA, iar în patru ţări – acuzaţii de spălare de bani. Acoliţii acestuia s-au dovedit a fi destul de pitoreşti.

Cel mai de vază dintre ei e ziaristul (da, timp de mulţi ani M. Ablyazova sponsorizat mass-media de opoziţie din Kazahstan) Igor Vinyavsky. Ţinându-şi discursurile în tribunele ziarelor al căror redactor era, el făcea una cu noroi puterea kazahă. Iar în timpul liber mai câştiga împreună cu consoarta nişte bani la filmări de materiale porno. Şi încă ce materiale! El, un democrat şi apărător al drepturilor omului, îmbrăcat în uniforma de marin american, viola o musulmană în hijab. În rol de musulmană se filma amatoarea de întâlniri de swingeri – soţia lui Vinyavsky Lana. În treacăt fie zis, ea aproape a reuşit să ajungă în patul tuturor aliaţilor „democratici” ai lui Ablyazov. Chiar ea e cea care povesteşte cu mândrie toate aceste lucruri.

De exemplu, povestește despre cum se culca cu şeful Fundaţie Publice „Activitatea Civică” Muratbek Ketebaev. Iar acesta o răsplătea generos pentru servicii din banii ce veneau de la M. Ablyazov pentru finanţarea campaniei informaţionale împotriva Kazahstanului.

M. Ketebaev este, în general, un omuleţ amuzant. Făcând parte din „Tineretul de aur” în anii adolescenţei (el s-a născut în familia ministrului industriei utilităţilor al RSSKaz), în vremurile dobândirii independenţei Kazahstanului se afla în afara sferei afacerilor politice. Şi singurul loc în care s-a putut manifesta era opoziţia. Şi încă foarte bine plătită. Mai mult, M. Ketebaev s-a dovedit a fi un piroman înnăscut – odată a dat foc sediului ziarului „Republica” ce-i aparţinea lui M. Ablayzov. Ulterior, el a acuzat autorităţile kazahe de incendiu.

Dar M. Ketebaev s-a descurcat cel mai bine cu provocările care au dus la victime umane – chiar el este principalul propagandist al ideii de „a merge ca să omori” în timpul evenimentelor tragice din oraşul kazah Zhanaozen. Au pierit atunci acolo peste 100 de civili.

Apropo, odată M. Ketebaev a fost reţinut în Spania la cererea Interpolului. Dar i-au dat drumul foarte repede, chiar şi fără obişnuita cauţiune, fiind o decizie extraordinară a instanţei responsabile pentru Madrid.

Printre susţinătorii lui M. Ablyazov se numără, bineînţeles, şi rudele.

Cei mai vestiţi sunt cei din familia unui alt disident, urmărit în țara de baștină pentru corupţie, fostul primar al Almaty Victor Khrapunov (copiii lor s-au căsătorit). V. Khrapunov trăieşte cu familia în Elveţia. Între timp, Ucraina cere extrădarea lui Ilyas Khrapunov, fiul lui Victor, pentru presupusa organizare a spargerii prin metode specifice hackerilor a bazei de date a firmei juridice care reprezintă interesele băncii BTA, care anterior îi aparţinuse lui M. Ablyazov şi de care sunt legate problemele lui legale. În Marea Britanie, atunci când „cazul lui Ablyazov” a fost legat de activitatea lui I. Khrapunov, familiei Khrapunov i-a fost interzisă folosinţa de bunuri înregistrate pe numele acesteia în regat.

V. Khrapunov însăşi a fost urmărit de justiţia americană în cazul de spălare de bani furaţi de M. Ablyazov din Kazahstan prin intermediul unor companii false înfiinţate de V. Khrapunov în SUA, care în mod activ cumpăra imobile acolo.

Apropo, I. Khrapunov cu soţia–fiica lui M. Ablyazov, Madina, „au obţinut funcţii diplomatice neobişnuite în calitate de reprezentanţi ai Republicii Central Africane la Geneva”. Paşaport similar are şi soţia lui M. Ablyazov.

Iar o altă rudă a lui – Syrym Şhalabaev — fratele soţiei lui M. Ablyazov, a fugit în Lituania în timpul procesului de la Londra.

Dar ce e mai interesant începe mai târziu. Autorităţile Lituaniei l-au reţinut la cererea Interpolului (i se aduc acuzaţii cum că el, împreună cu M. Ablyazov şi alte persoane, şi-au însuşit bunuri în valoare de câteva miliarde de dolari SUA în Kazahstan, Ucraina şi Rusia), iar apoi i-au dat drumul şi chiar i-au acordat azil pe motiv de persecuţie. La fel ca şi lui M. Ketebaev în Spania.

Se pare că bancherul fugar kazah M. Ablyazov şi rudele lui sunt foarte iubiţi în Vilnius. Doar relativ recent, autorităţile Letoniei i-au refuzat fostului primar al Moscovei Iurii Lujkov obţinerea permisului de şedere. Şi asta în ciuda faptului că Iu.Lujkov a investit în această ţară destul de mulţi bani: depunând bani la bancă şi cumpărând bunuri imobile. În plus, organele de drept din Letonia au făcut verificări cu privire la provenienţa capitalului lui Lujkov.

Cu toate acestea, faţă de S. Shalabaev n-au avut nicio pretenţie. Şi asta cu toate că patru ţări (Kazahstan, Rusia, Ucraina şi Marea Britanie) sunt în căutarea lui pentru a fi adus în faţa instanţei. Fiindcă veni vorba, în ultima ţară el a fost condamnat de Înalta Curte de la Londra la 18 luni de închisoare pentru sfidarea instanţei.

Însă, din motive necunoscute, susţinătorii lui M. Ablyazov iubesc Polonia cel mai mult. Aici locuieşte şi iubitorul de filmări porno Igor Vinyavsky cu soţia sa care în prezent este faimoasă în toate saloanele de swingeri din Europa de nord, şi M. Ketebaev (acestuia i-a fost oferit azil politic în Polonia) și o mulţime de suporteri ai bancherului fugar, la fel de neordinari şi neobişnuiţi.

Şi toate acestea se datorează faptului că în Varşovia îşi are sediul fundaţia specializată în apărarea lui M. Ablyazov faţă de „acuzaţii nedrepte”. Care, în paralel și din răsputeri, caută să agite barca stabilităţii politice din toate ţările post-sovietice în care M. Ablyazov a lucrat şi a scos banii furaţi.

Conducerea fundaţiei este asigurată de ucraineanca Ludmila Kozlovskaia. Domnişoara, după toate aparenţele, are un psihic foarte dezechilibrat şi, ca multe persoane din anturajul lui M. Ablyazov, nutreşte o pasiune stranie pentru cruzimea manifestată. În anul 2004 ea a fost participantă activă la Revoluţia Portocalie din Ucraina şi lider al campaniei pentru susţinerea retragerii flotei FR din Sevastopol. Iar odată ea l-a bătut pe candidatul pentru funcţia de preşedinte al Poloniei Bally Mazhets, care de mulţi ani s-a opus prezenţei în Polonia a fundaţiei „Dialogul deschis” şi poziţiei Varşoviei cu privire la apărarea intereselor lui M. Ablyazov.

Astăzi, printre susţinătorii lui M. Ablyazov dintr-o mulţime existentă cândva, au rămas foarte puţini. Bancherul fugar nu prea îşi face griji pentru soarta celor care l-au apărat şi au suferit pentru el.

Atunci când politicianul binecunoscut în Kazahstan V. Kozlov a fost condamnat pentru faptul că la îndemnul şi pentru banii lui M. Ablyazova a organizat mitinguri care au degenerat în confruntări cu poliţia în oraşul kazah Zhanaozen, beneficiarul pur şi simplu i-a întors spatele. Nici V. Kozlov condamnat, nici familia lui rămasă în libertate, n-a primit nici un fel de ajutor. La fel ca şi ceilalţi foşti prieteni care astăzi au devenit inutili. Ca, de exemplu, Aidos Sadykov, declarat „nebun” de către medici, dar care era plătit de M. Ablyazov ca un „apărător al democraţiei”.

Regele e creat de suita sa. Suita lui Mukhtar Ablyazov este foarte specifică. În mijlocul ei nu există oameni care cândva au devenit celebri prin onestitate şi integritate. În schimb, aceasta este compusă din destui schizofrenici, perverşi sexuali, oameni corupţi şi cei care câştigă pe seama jocului la modă în democraţie.

Păcat însă că politicienii europeni înghit cu bucurie momeala cu un conţinut potrivit, fără să se gândească la ceea ce reprezintă cu adevărat iubitorii „luptelor împotriva regimului”.