Un cercetător lucrează la obţinerea unui miros care să ajute câinii utilitari să găsească oseminte umane

Un cercetător belgian lucrează în colaborare cu poliţia pentru a obţine un miros care-l imită pe cel al oaselor umane uscate pentru a-i ajuta pe câinii utilitari să descopere mai uşor rămăşiţele umane vechi, transmite vineri Reuters.

Clement Martin a izolat deja mirosul cărnii umane în descompunere, miros folosit în prezent pentru a-i antrena pe câinii poliţişti pentru găsirea cadavrelor. Însă odată cu dispariţia ţesuturilor moi, intensitatea mirosului osemintelor rămase scade semnificativ.

„Osemintele miros diferit de-a lungul anilor. Un os vechi de 3 ani va mirosi diferit de unul de 10 ani, care va mirosi diferit de unul de 20 de ani", a explicat cercetătorul belgian.

În plus, osemintele sunt poroase şi au capacitatea să absoarbă mirosuri din mediul înconjurător, din sol, vegetaţie etc.

„În cazurile foarte vechi câinii noştri nu au putut găsi osemintele", a declarat pentru Reuters Kris Cardoen, şeful instructorilor de câini utilitari ai poliţiei.

La un centru de pregătire al poliţiei de lângă Bruxelles, inspectorul de poliţie Kristof Van Langenhove şi câinele său springer spaniel Bones au demonstrat o parte din antrenamentul pe care patrupedele îl fac folosind mirosul de cadavru sintetizat de Clement Martin.

Kris Cardoen a ascuns nişte şerveţele între nişte blocuri pentru construcţii din materiale compozite, contaminând doar câteva dintre aceste blocuri cu respectivul miros. Câinele caută şi începe să latre când găseşte mirosul.

„Mirosul de cadavru este unul dintre cele trei instrumente pe care le folosim în cursul antrenamentului de bază pentru câinii noştri", a precizat Cardoen.

Un astfel de câine utilitar necesită 1.000 de ore de pregătire, iar Belgia, spre exemplu, dispune în orice moment de doar patru astfel de câini.

Clement Martin foloseşte diferite mostre de oase uscate pentru a obţine mirosul specific, inclusiv pe cel provent de la osemintele unui bărbat neidentificat găsit într-un geamantan. Aceste mostre sunt ţinute sub un cilindru de sticlă pentru a permite moleculelor de miros să se degaje în mediul închis şi să poată fi extrase.

„Seamănă puţin cu munca unui parfumier pentru a obţine un nou parfum", a mai comentat Clement Marin, transmite Agerpres.