Plantațiile horticole ar putea fi recunoscute mai devreme ca fiind pe rod, iar Oficiul Horticol ar putea fi scos din lege

Deputații au aprobat astăzi, în prima lectură, un proiect de lege prin care se modifică Legea horticulturii și se introduc criterii mai flexibile pentru stabilirea momentului în care plantațiile horticole intră pe rod. În același timp, proiectul elimină prevederile referitoare la crearea, organizarea și finanțarea Oficiului Horticol. Decizia vine după ce, în etapa de elaborare a legislației secundare, au apărut divergențe cu mediul de afaceri privind contribuțiile și modul de funcționare al instituției.

Potrivit proiectului, termenul de intrare pe rod al plantațiilor va fi stabilit în funcție de sistemul de cultură, caracteristicile soiului și portaltoiului, precum și de tipul materialului săditor folosit. Punerea pe rod și recepționarea plantațiilor horticole în primul an de vegetație urmează să fie reglementate prin acte normative aprobate de Guvern.

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a explicat în plen că modificarea este necesară pentru ca legislația să fie adaptată tehnologiilor moderne și materialului săditor utilizat în prezent.

„Avem tehnologii moderne, avem plantații moderne, avem tipuri de material săditor care, iarăși, sunt mult mai avansate decât cele care erau în 1995”, a declarat Vasile Șarban.

Potrivit oficialului, problema este importantă inclusiv pentru producătorii care folosesc material săditor modern, capabil să ofere recolte într-un interval mult mai scurt decât cel prevăzut de normele actuale.

„Avem material săditor de tip Knip Baum, care poate să dea recoltă, să fructifice chiar în al doilea an după plantare”, a spus secretarul de stat.

În prezent, regulile în vigoare stabilesc perioadele de intrare pe rod pentru diferite tipuri de plantații. Atunci când o plantație modernă începe să producă mai devreme decât termenul prevăzut în normele existente, producătorii întâmpină însă dificultăți la recunoașterea oficială a veniturilor obținute.

„Agenții economici nu puteau să înregistreze aceste venituri oficial, ca să poată înainta o solicitare de credit la bancă sau să poată argumenta la fisc că ei au niște venituri, chiar provenite din plantațiile pomicole”, a explicat Vasile Șarban.

El a precizat că noile criterii au fost elaborate cu participarea specialiștilor și experților, inclusiv a celor din cadrul Universității Tehnice a Moldovei și al Institutului Național de Cercetări în Agricultură și Medicină Veterinară.

„Ne-am bazat pe rezultatele cercetării, pe rezultatele din știință ca să facem aceste modificări calitative”, a afirmat secretarul de stat.

O altă modificare importantă se referă la eliminarea din Legea horticulturii a articolelor privind Oficiul Horticol, instituție prevăzută în legislația adoptată în anul 2025.

Vasile Șarban a explicat că ideea creării Oficiului Horticol a apărut inițial la solicitarea mediului de afaceri. Producătorii își doreau o instituție asemănătoare Oficiului Național al Viei și Vinului, care să promoveze sectorul, să realizeze studii de piață, să ofere recomandări și să contribuie la dezvoltarea horticulturii.

„Noi inițial am introdus acest Oficiu Horticol la insistența sectorului real, la insistența mediului de afaceri. Ei își doreau foarte mult să avem în horticultură o instituție echivalentă cu Oficiul Național al Viei și Vinului, care să promoveze, să facă studii de piață, să facă recomandări și să contribuie nemijlocit la dezvoltarea sectorului respectiv”, a declarat Șarban.

Potrivit acestuia, în perioada 2020–2025 au fost întreprinse mai multe acțiuni pentru pregătirea conceptului. Printre acestea s-au numărat solicitările adresate donatorilor și partenerilor de dezvoltare, precum și vizitele de studiu peste hotare pentru producători și reprezentanții asociațiilor din sector.

Oficiul urma să gestioneze un domeniu mai larg decât cel acoperit de Oficiul Național al Viei și Vinului. Instituția ar fi avut atribuții în pomicultură, legumicultură și procesarea produselor horticole, inclusiv în ceea ce privește sortimentul, piețele de desfacere, tehnologiile și costurile de producție.

„Oficiul Horticol urma să gestioneze tot sectorul din pomicultură, legumicultură, procesarea acestora”, a explicat secretarul de stat.

Aplicarea prevederilor legale s-a dovedit însă dificilă. Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind regulamentul de activitate al Oficiului, iar ulterior au apărut divergențe legate de contribuțiile membrilor, constituirea fondului necesar pentru funcționarea instituției și componența consiliului de coordonare.

„Când am ajuns în etapa de implementare a legii, am elaborat proiectul de hotărâre de Guvern care prevedea regulamentul de activitate a Oficiului Horticol și s-a ajuns la etapa de a stabili care ar fi cuantumul sau care ar fi cota parte care trebuie să contribuie fiecare membru. [...] Și la faptul cum se organizează consiliul de coordonare al oficiului au început diferite divergențe”, a relatat Vasile Șarban.

Unul dintre motivele renunțării la această structură este că anumite segmente ale sectorului horticol au ajuns să fie suficient de dezvoltate și funcționează deja prin intermediul unor organizații și asociații profesionale.

„O parte din sectoarele horticulturii care deja la acest moment sunt destul de dezvoltate, sunt de sine stătătoare, sunt destul de avansate și pot penetra și penetrează diferite piețe”, a spus oficialul.

El a oferit drept exemplu extinderea exporturilor de fructe către piețe care, în urmă cu două decenii, păreau greu accesibile pentru producătorii din Republica Moldova.

„Dacă să fi întrebat cineva prin anii 2000 că noi putem să exportăm în Orientul Mijlociu sau în India fructe, era cumva de necrezut. Iată că în această perioadă noi putem face acest lucru”, a declarat Vasile Șarban.

În cadrul ședinței, deputații au întrebat dacă au fost deja alocate fonduri pentru crearea Oficiului Horticol și ce se va întâmpla cu acestea după eliminarea prevederilor din lege.

Secretarul de stat a precizat că regulamentul de funcționare nu a fost aprobat, iar banii pentru instituție au fost doar planificați în cadrul bugetar pe termen mediu. Fondurile nu au fost însă alocate efectiv.

„Sigur că el nu a fost aprobat, deoarece am ajuns la acele divergențe cu sectorul. Banii au fost planificați în cadrul bugetar pe termen mediu, dar nu au fost alocați”, a precizat Șarban.

El a menționat că renunțarea la Oficiul Horticol este legată și de solicitările producătorilor, care nu își doresc obligații suplimentare de contribuție la fondurile necesare funcționării unei astfel de structuri.

„Au apărut aceste nuanțe care cumva au stârnit în rândul producătorilor sau mediului asociativ faptul că ei nu își mai doresc crearea acestui oficiu și nu mai doresc să aibă alte obligațiuni de contribuție anuală la anumite fonduri”, a explicat oficialul.

Renunțarea la Oficiul Horticol nu înseamnă, potrivit Ministerului Agriculturii, retragerea autorităților din activitățile de promovare a sectorului și a exporturilor.

Vasile Șarban a declarat că ministerul va continua să colaboreze cu producătorii, organizațiile profesionale, Agenția de Investiții, partenerii de dezvoltare și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

„Noi vom continua ca să influențăm, să contribuim la dezvoltarea exporturilor, de rând cu producătorii agricoli și cu mediul lor asociativ”, a spus el.

Secretarul de stat a remarcat rezultatele obținute în ultimii ani de asociațiile producătorilor de fructe și a pledat pentru consolidarea organizațiilor profesionale din celelalte ramuri ale horticulturii.

„Sper foarte mult că și celelalte asociații, vorbim aici de legume, vorbim de procesarea fructelor și legumelor, vorbim de pomușoare, de nucicultură, de producerea materialului săditor, sper foarte mult că și aceste organizații profesionale vor avea o altă atitudine și vom putea să sporim producerea, asigurarea pieței interne și dezvoltarea consumului pe intern, inclusiv generarea de exporturi”, a afirmat Vasile Șarban.

El nu a exclus însă posibilitatea revenirii, în viitor, la ideea unei asemenea structuri, într-o altă formă și în condițiile în care sectoarele respective vor fi pregătite să o susțină.

„Ca idee este destul de bună, doar că cu forța noi nu putem să implementăm politici”, a spus oficialul.

În ceea ce privește momentul intrării pe rod, Șarban a precizat că stabilirea criteriilor va ține cont și de caracteristicile portaltoiului. Acesta poate avea vigoare mică, medie sau mare și poate fi generativ ori vegetativ. Combinația dintre portaltoi și altoi influențează dezvoltarea plantației și perioada în care aceasta începe să producă.

„Combinația acestora, clar că fac un alt rezultat care este scontat de producător”, a explicat secretarul de stat.

Proiectul creează, de asemenea, temeiul juridic pentru aprobarea de către Guvern a unor regulamente privind înființarea plantațiilor, luarea lor la evidență și punerea la venituri a plantațiilor perene. Potrivit lui Șarban, modificarea este necesară și pentru actualizarea cadrului normativ aferent Hotărârii Guvernului nr. 75 din 1995.

„Am mers și cu această modificare de completare ca să avem temei legal la hotărârile Guvernului respective”, a declarat Vasile Şarban.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.