Guvernul Sandu va PICA. Sturza spune că Maia Sandu nu ar fi FLEXIBILĂ: „Retorica mea a fost exact ca a Maiei Sandu – se va prăbuși tot, nu se vor plăti salarii, nu vor veni bani din exterior… Nu s-a prăbușit nimic”

Fostul premier Ion Sturza crede că, cel mai probabil, Guvernul Sandu va cădea mâine în Parlament și astfel se va repeta situația din toamna anului 1999, atunci când a fost demis Executivul condus de el. Acesta mai spune că Maia Sandu se va bucura un pic de popularitate, doar că partenerii externi lucrează mereu cu guvernele, indiferent de coloratura acestora.

„Mă uit la situația „politică” de azi și mă amuz cât de similară este cu cea din toamna anului 1999! Orice s-ar spune, anii 1998-1999 au fost extrem de complicați. La toate belele care s-au acumulat obiectiv în perioada de tranziție, în august 1998 a venit din exterior o criză economică extrem de dură. Exporturile s-au oprit momentan, valută zero, o piramidă de datorii de stat, salarii și pensii neplătite cu anii, oamenii stând la cozi să-și schimbe leii în dolari. În sistemul bancar (exagerat spus sistem) se „învârteau" la un moment doar echivalentul unui milion de USD!

Un coleg din „conducerea de vârf" se plimba cu calul la Condrița, altul cânta arii în papură la Holercani. August, relaxați oamenii... A trebuit să tăiem în carne vie, dar să păstrăm, patetic vorbind, statul. Miraculos, dar spre sfârșitul anului 1999 lucrurile au început să se redreseze, am evitat falimentul, salariile și pensiile curente se achitau la timp. Ce-i drept, mai rămâneau datoriile istorice. Ba am avut și un excedent bugetar de vreo 200 mil lei lăsat urmașilor. Plecat fiind, m-am bucurat (sincer) că succesorii noștri au menținut acest trend pozitiv”, scrie acesta într-o postare pe Facebook.

Acesta își mai amintește că pe plan extern Guvernul său era campion al reformelor. „Aveam programe cu FMI, cu BM. Urmau întâlniri cu Joschka Fischer, Albert Gore. La summit-ul UE de la Helsinki R. Moldova urma să fie menționată ca țară eligibilă pentru integrarea europeană. Ratingul meu personal era de departe cel mai înalt la moment. Să trăiești și să huzurești... Dar... Am fost dat jos. De cine? De o coaliție ad-hoc de tot soiul – frontiști, comuniști, democrați. După demisie, popularitatea a crescut și mai mult. La noi îi iubesc pe cei obijduiți”.

Totuși, Sturza avertizează că „cei obijduiți” nu se bucură pentru mult timp de popularitate.

„La distanță de un an, nu mai rămăsese mai nimic (popularitate n.r.). Partenerii externi? Fiți serioși! Ei lucrează cu guvernele existente, nu cu cele imaginare! Retorica mea a fost exact ca a Maiei Sandu astăzi – se va prăbuși tot, nu se vor plăti salarii, nu vor veni bani din exterior, vor avea de suferit reformele în interesul poporului etc. Nu s-a prăbușit nimic. Succesorii comuniști au păstrat reformele, au revenit la programe cu FMI și BM și a început procesul de asociere cu UE. Cu România a fost o perioadă de maximă dragoste. Risc să afirm că, dacă aș fi făcut politică, dar nu tehnocrație și nu mă încăpățânam să fie așa cum vreau eu (moft juvenil), Moldova astăzi arata altfel. Poate că eram membri ai UE și NATO. Aroganța, maximalismul, lipsa de experiență, capacitatea redusă de a înțelege cum e în politică mi-au jucat festa, politic vorbind. Și a mai fost un lucru. „Dragostea” unei părți a populației, care mă făcea să cred că sunt iubit și susținut. O corupere morală și pasională extrem de infidelă. Să știți că și în politică de la dragoste până la ură este doar un pas! Îi mulțumesc doamnei Sandu pentru guvernarea scurtă, sinceră, dar și plină de lecții”, a conchis acesta.