Talibanii marchează 5 ani de la preluarea puterii cu apel la „încetarea conspirațiilor” și promisiuni de coexistență pașnică cu lumea

Guvernul taliban de facto a cerut încetarea „conspirațiilor” externe şi a pledat pentru coexistenţa paşnică cu restul lumii, într-un mesaj difuzat sâmbătă, la a cincea aniversare a revenirii sale la putere. Talibanii insistă că teritoriul afgan nu va fi folosit niciodată pentru a ataca alte state.

„Afganistanul doreşte să trăiască într-o atmosferă de pace şi linişte cu toate ţările lumii, nu va permite nimănui să folosească teritoriul afgan împotriva oricărei alte ţări şi face apel la celelalte ţări să nu se implice în nicio conspiraţie împotriva Afganistanului şi să respecte teritoriul, spaţiul aerian şi interesele noastre”, se arată în comunicatul autoproclamatului Emirat Islamic al Afganistanului.

Mesajul de la Kabul vine după un an de deschidere diplomatică tot mai amplă pentru regimul fundamentalist. Guvernul taliban şi-a consolidat treptat relaţiile comerciale şi operaţionale cu puteri şi vecini precum China, India sau Uniunea Europeană, dar şi cu Rusia, singura ţară care recunoaşte oficial actualul executiv de la Kabul.

Reafirmarea faptului că Afganistanul nu îşi va folosi teritoriul împotriva unor terţe state survine pe fundalul conflictului cu Pakistanul. Islamabadul susţine că nu îşi va opri lupta împotriva „terorismului” până când autorităţile de la Kabul nu vor înceta să adăpostească grupări care comit atacuri pe teritoriul pakistanez, în special Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP).

Acest schimb de acuzaţii şi bombardamente la frontieră a provocat, în ultimul an, aproape 500 de victime civile afgane, potrivit estimărilor ONU. Autorităţile talibane vorbesc însă de aproape 900 de morţi, în timp ce Amnesty International avertizează asupra unor posibile crime de război.

Un raport recent al Consiliului de Securitate al ONU apreciază că autorităţile talibane de facto continuă să ofere sprijin TTP. Această situaţie a dus la reluarea atacurilor la frontieră dintre Afganistan şi Pakistan, menţinând tensiunile la cote ridicate.

„Autorităţile de facto şi-au continuat sprijinul pentru TTP, care a escaladat atacurile împotriva Pakistanului, provocând atacuri armate de ambele părţi. Talibanii au continuat să nege public că ar adăposti vreun grup terorist”, se menţionează în raportul ONU, care evidenţiază un climat de neîncredere şi insecuritate regională.

În mesajul său de sărbătoare, guvernul taliban califică preluarea controlului asupra ţării, la 15 august 2021, drept o „mare victorie şi eliberare de sub jugul străin”. În acelaşi timp, oficialii regimului sunt îndemnaţi să garanteze bunăstarea populaţiei, dar exclusiv în cadrul strict al legii islamice, Sharia.

A cincea aniversare a revenirii la putere a talibanilor este marcată în capitala Kabul printr-o desfăşurare masivă a forţelor de ordine, parade militare ale armatei talibane şi diverse evenimente sportive. De-a lungul zilei, oficiali de rang înalt ai regimului de facto sunt aşteptaţi să se adreseze oficial naţiunii.

În Kabul, motociclete, maşini şi ricşe circulă arborând steagurile alb-negru ale Emiratului Islamic al Afganistanului. Acestea trec pe lângă soldaţi talibani cocoţaţi pe Humvee-uri, vehicule lăsate în urmă de armata americană şi de aliaţii săi în timpul retragerii din 2021, detaliu ce ilustrează schimbarea brutală de putere.

Sute de susţinători proguvernamentali – în principal bărbaţi şi copii, aproape fără femei – s-au adunat într-un sens giratoriu de lângă fosta ambasadă americană. Sub supravegherea forţelor de securitate înarmate, ei fac selfie-uri cu steaguri de toate dimensiunile, într-o atmosferă prezentată drept festivă de autorităţi.

„Această ‘Zi a Victoriei (...) va rămâne gravată în aur în istoria Afganistanului’”, a afirmat purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, într-un mesaj difuzat pe platforma X. Pentru conducerea talibană, momentul marchează încheierea a două decenii de intervenţie militară străină.

La 15 august 2021, insurgenţii talibani au intrat în Kabul fără a întâmpina rezistenţă, la 20 de ani după ce fuseseră îndepărtaţi de la putere de armata americană. Mii de afgani, temători faţă de revenirea mişcării care promovează o interpretare ultrastrictă a Islamului, au încercat disperat să fugă prin aeroportul din Kabul, unii agăţându-se chiar de avioanele aflate la decolare.

Pe 30 august 2021, ultimul soldat american a părăsit Afganistanul, punând capăt celei mai îndelungate intervenţii militare americane, începută ca reacţie la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. În evaluările talibanilor, odată cu plecarea trupelor străine, „capitolul războiului” ar fi încheiat.

Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat într-un interviu că „este închis capitolul războiului” şi a cerut Statelor Unite „să-şi redeschidă ambasada şi să investească” în Afganistan, susţinând că noul context de securitate ar permite o astfel de relansare a relaţiilor.

Guvernul taliban afirmă că a îmbunătăţit securitatea pentru o populaţie marcată de 40 de ani de conflict şi atacuri mortale. În acelaşi timp, autorităţile promovează ideea de „autosuficienţă” economică într-o ţară lipsită de acces la sistemul bancar internaţional şi care îşi pune mari speranţe în exploatarea resurselor miniere.

„Se construiesc drumuri, există multe oportunităţi pentru antreprenori de a-şi începe afacerile”, susţine Pirooz Mirzaie, un student de 20 de ani din Kabul. Totuşi, el admite că „cea mai mare provocare pentru tineri este lipsa locurilor de muncă”, subliniind contrastul dintre proiectele de infrastructură şi realitatea socială.

În pofida unei creşteri economice estimate la 4,8% în 2025, standardul de viaţă continuă să scadă. Un factor important este întoarcerea în ţară, începând din 2023, a peste şase milioane de afgani expulzaţi sau reveniţi din Iran şi Pakistan, după cum indică datele Băncii Mondiale. Această presiune suplimentară apasă pe o economie deja fragilă.

Criza umanitară este amplificată de schimbările climatice şi de războiul cu Pakistanul, care a ucis sute de civili şi a perturbat comerţul la frontieră. Aproape 14 milioane de afgani se confruntă cu foamete acută, potrivit estimărilor ONU, ceea ce face ca ajutorul umanitar să fie vital, dar insuficient.

„În ultimii cinci ani, afganii au îndurat introducerea şi consolidarea unor restricţii sufocante în aproape fiecare aspect al vieţii lor şi al drepturilor omului”, a declarat Fiona Frazer, directoarea pentru drepturile omului la misiunea ONU din Afganistan. Ea atrage atenţia că securitatea invocată de talibani a fost însoţită de o comprimare drastică a libertăţilor.

În Afganistan este interzis să se asculte muzică. Smartphone-urile nu sunt permise funcţionarilor publici şi studenţilor. Sunt aplicate pedepse corporale, iar bărbaţii sunt obligaţi să îşi lase barbă. Femeile, la rândul lor, trebuie să se acopere din cap până în picioare, ceea ce transformă spaţiul public într-unul profund restrictiv.

În ultimii cinci ani, Afganistanul a devenit şi „o închisoare pentru informaţii”, avertizează organizaţia Reporteri fără Frontiere, care enumeră multiple ameninţări la adresa jurnaliştilor. Libertatea presei a fost erodată treptat, iar accesul la informaţii independente este tot mai dificil.

Fetele şi femeile sunt însă cele mai afectate de politicile talibane. Le este interzis accesul în parcuri, săli de sport şi în numeroase locuri de muncă. Ţara a ajuns să fie singura din lume în care fetelor le este interzis să urmeze studii secundare şi universitare, ceea ce le răpeşte şansa la educaţie şi la o viaţă profesională.

Doi oficiali talibani de rang înalt, inclusiv liderul suprem Hibatullah Akhundzada, sunt vizaţi de Curtea Penală Internaţională pentru „persecuţia” femeilor. Aceste anchete internaţionale reflectă îngrijorarea globală privind încălcările drepturilor omului comise sub regimul taliban.

În timpul festivităţilor de sâmbătă, S., o studentă de 23 de ani din Kabul, a ales să rămână acasă. După ce i-a fost interzis accesul la şcoală, ea a continuat să studieze online şi a ascultat muzică interzisă, aşa cum a povestit sub condiţia anonimatului. „Aceşti cinci ani au fost atât de teribili încât mă simt ca o femeie de 500 de ani care nu poate muri şi este condamnată să trăiască într-un mormânt”, s-a plâns ea, rezumând în cuvinte dure disperarea multor femei afgane.