Războiul cu Iranul goleşte depozitele SUA: Pentagonul presează industria de apărare să turbo‑accelereze producția de rachete și muniții

Pentagonul cere industriei americane de apărare să accelereze semnificativ producția și livrarea de armament, pe fondul reducerii rapide a stocurilor de muniții critice, ca urmare a războiului cu Iranul.

Conducerea Departamentului Apărării a transmis un document oficial industriei de apărare din SUA, semnat de secretarul adjunct al apărării, Steve Feinberg, în care solicită o creștere rapidă a producției. Autenticitatea documentului a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell.

În ultimele săptămâni, au apărut informații privind diminuarea severă a stocurilor de arme esențiale ale armatei americane, pe fondul conflictului cu Iranul, chiar dacă președintele Donald Trump a negat că ar exista asemenea probleme.

În documentul trimis miercuri către companiile din domeniu, Feinberg le-a acordat reprezentanților industriei de apărare un termen de cel mult trei săptămâni pentru a prezenta planuri concrete. Acestea trebuie să vizeze fie termene de livrare mai scurte, fie creșterea substanțială a producției pentru anumite capabilități considerate critice, au relatat surse media.

Feinberg a subliniat că ciclurile de dezvoltare care se întind pe durata a mai multor ani "sunt inacceptabile".

De la preluarea mandatului de către Pete Hegseth la conducerea Pentagonului, departamentul s-a concentrat pe transformarea capacității și eficienței industriei americane de apărare, a arătat Parnell într-un comunicat. Adjunctul lui Hegseth, Steve Feinberg, este însărcinat cu reformarea unui sistem de achiziții considerat învechit, a mai precizat acesta.

"Colaborarea directă cu liderii din industrie pentru a accelera producţia nu este o noutate", a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a estimat că, la sfârșitul lunii iulie, SUA mai aveau puțin sub 830 de rachete de apărare Patriot, față de puțin peste 2.300 înainte de declanșarea războiului cu Iranul.

În privința rachetelor interceptoare THAAD, CSIS a apreciat că existau 452 de unități înainte de conflict, dar până la sfârșitul lunii iulie numărul acestora s-ar fi redus la doar 278 de rachete.

Potrivit unor surse, SUA și-ar fi epuizat practic, în Iran, în cele cinci luni de război, rezervele de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune.

Este vorba în primul rând despre rachetele sol-sol ale armatei terestre, cunoscute sub denumirea de ATACMS (Army Tactical Missile Systems – sisteme de rachete tactice ale armatei). Două dintre sursele citate au afirmat că au fost folosite "practic toate" rachetele de acest tip.

Situația legată de epuizarea ATACMS și a rachetelor pentru lovituri de precizie PrSM nu fusese făcută publică anterior.

PrSM reprezintă o generație nouă de rachete mai avansate, cu rază de acțiune mai mare decât ATACMS, considerate potențial decisive într-un posibil conflict cu China. Analiștii estimează costul unei singure rachete PrSM la peste un milion de dolari.

Munițiile cu rază lungă de acțiune constituie o componentă esențială a arsenalului american, permițând executarea de lovituri precise de la distanță mare, din poziții relativ sigure pentru militari.

Rachetele ATACMS furnizate de Statele Unite au jucat un rol important și în războiul din Ucraina, fiind folosite de forțele ucrainene pentru a lovi ținte situate pe teritoriul Federației Ruse.

Sursele au refuzat să indice câte exemplare din fiecare tip de muniție mai există în stocurile americane, dar au atras atenția că deficitul actual ar putea limita capacitatea SUA de a descuraja adversari precum Rusia și China.

O altă sursă, familiarizată cu situația, a declarat că Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de operațiunile din Orientul Mijlociu, și-ar fi consumat practic toate rachetele cu lansare de la sol de care dispunea înainte de război. A fost necesară reaprovizionarea din alte regiuni ale lumii pentru a menține capacitatea operațională în zonă.

Întrebată despre starea stocurilor de armament, Casa Albă a transmis o declarație din partea președintelui Donald Trump, în care acesta afirmă că Statele Unite "au mult mai multe muniţii decât oricine din lume", "mult mai multe decât avem nevoie" și că "companiile noastre de apărare produc în acest moment mai multe muniţii ca oricând, pe lângă extinderea fabricilor şi echipamentelor la niveluri record".

Analiștii admit că pentru unele categorii de muniții – de exemplu, proiectile de artilerie și anumite tipuri de rachete – producția se află la cote record. Totuși, ei avertizează că, în cazul unui conflict de durată, aceste cantități ar putea să nu fie suficiente pentru a susține un ritm intens al operațiunilor.

Nu au fost obținute reacții din partea companiilor Lockheed Martin – producătoarea ATACMS, PrSM și a sistemelor antirachetă THAAD – și Raytheon, care fabrică rachetele de croazieră Tomahawk și interceptoarele pentru sistemele Patriot.

Pentagonnul a reacționat însă la informațiile apărute. Sean Parnell, principalul purtător de cuvânt al instituției, a declarat că "armata americană este cea mai puternică din lume şi are tot ce trebuie pentru a executa (ordinele) în momentul şi locul alese de preşedinte. Am executat mai multe operaţiuni de succes în mai multe comandamente de luptă, asigurându-ne în acelaşi timp că armata SUA posedă un arsenal consistent de capacităţi de protecţie a oamenilor noştri şi intereselor noastre".

Datele privind nivelul actual al aprovizionării cu muniții au circulat în interiorul guvernului federal de la Washington în cursul săptămânii trecute. Ele au fost discutate în cadrul unor reuniuni tensionate, în care s-a analizat cât timp pot continua loviturile asupra Iranului fără ca stocurile să scadă la un nivel care să limiteze capacitatea SUA de a reacționa la crize în alte regiuni ale lumii.

Una dintre surse a explicat că diminuarea rezervelor de ATACMS și PrSM reflectă și o decizie politică. S-a dorit evitarea unor modalități mai riscante de a lovi ținte iraniene, cum ar fi folosirea bombardierelor cu echipaj, ceea ce a condus la utilizarea intensă a rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Un raport din martie al Centrului de Studii Strategice și Internaționale (CSIS) arăta că stocurile de PrSM erau deja reduse înainte de începerea războiului, fiind vorba de un tip relativ nou de muniție. Totuși, armata comandase deja cantități mari pentru anul următor. În același timp, forțele armate americane au anunțat că sistemul ATACMS este treptat retras din uz, producția fiind redirecționată către PrSM.

De asemenea, unele organizații de presă au susținut săptămâna trecută că decizia președintelui Donald Trump de a nu lansa o nouă ofensivă de amploare împotriva Iranului ar fi fost influențată parțial de avertismentele consilierilor militari privind nivelul rezervelor de rachete. Un oficial a respins însă această interpretare, afirmând că Trump ar fi luat hotărârea în urma presiunilor din partea statelor din regiunea Golfului.

Un raport CSIS publicat luna trecută apreciază că, în perioada februarie–iulie, au fost consumate aproximativ 65% din interceptoarele pentru sistemele Patriot. În același interval, rezervele de interceptoare de rachete balistice pentru THAAD ar fi scăzut cu cel puțin 38% față de începutul conflictului. Patriot și THAAD sunt sisteme defensive care detectează și distrug rachetele inamice și sunt considerate printre cele mai eficiente arme din arsenalul american.

Conform uneia dintre surse, Statele Unite au epuizat aproape jumătate din rezervele de rachete de croazieră Tomahawk disponibile la nivel global. Aceste rachete sunt lansate, de regulă, de pe nave militare precum distrugătoare și submarine și reprezintă de ani de zile principalul mijloc al marinei americane de a lovi obiective puternic apărate fără a expune piloții la risc direct.

Sursele au precizat că nu au fost făcute publice cifre exacte și nu există o verificare independentă, dar două dintre ele au confirmat că datele prezentate corespund cu informațiile interne ale SUA.

PrSM este o nouă generație de rachetă sol-sol a Armatei SUA, proiectată să înlocuiască ATACMS. Față de sistemul mai vechi, PrSM are o rază de acțiune mai mare și dimensiuni mai compacte. Într-un container HIMARS sau M270 pot fi transportate două rachete PrSM, în timp ce anterior încăpea o singură rachetă ATACMS. Este destinată lovirii unor obiective precum sisteme de apărare antiaeriană, centre de comandă, lansatoare de rachete și infrastructură militară critică.

ATACMS este o rachetă balistică tactică, introdusă în serviciul Armatei SUA în 1991. Se lansează rapid de pe platformele HIMARS/M270, are ghidare inerțială, completată de GPS la versiunile moderne, și o precizie ridicată pentru lovirea unor ținte punctuale. A reprezentat mult timp principala armă de lovire la distanță a artileriei americane.

Tomahawk, în schimb, este fundamental diferită de aceste două sisteme. Nu este o rachetă balistică, ci una de croazieră, care zboară la altitudine joasă folosind un sistem complex de navigație (INS, GPS și, în funcție de variantă, TERCOM și DSMAC). Datorită acestui sistem, racheta poate urma relieful și poate evita mai ușor detectarea. Este utilizată pentru atacuri asupra bazelor militare, centrelor de comandă și infrastructurii strategice aflate la sute sau chiar peste o mie de kilometri distanță. Tomahawk este considerată o armă strategică, nu un sistem destinat sprijinului direct al trupelor terestre.