De ce pariurile giganților tehnologici pe Cupa Mondială arată că fotbalul mizează să reziste revoluției AI

Fifa a fost nevoită să renunțe la planurile de a vinde o parte din Cupa Mondială, după o opoziție puternică marcată de amenințări cu viitoare boicoturi și apeluri la demisia președintelui forului, Gianni Infantino.

Rămâne însă întrebarea de ce a fost, de la bun început, Cupa Mondială atât de interesantă pentru un grup de investitori din sectorul tehnologic și dacă propuneri similare sunt, în viitor, inevitabile.

Într-o lume în care inteligența artificială riscă să răstoarne modul în care oamenii se recreează și își petrec timpul liber, executivii de la Thrive Eternal, un spin-off al fondului de capital de risc Thrive Capital, au văzut o oportunitate: să conducă un grup de investitori care să plaseze capital în cea mai mare competiție sportivă de pe planetă.

Cupa Mondială de fotbal era privită ca cel mai nou pas într-o strategie prin care firma mizează că sportul nu doar va supraviețui revoluției AI, ci își va crește valoarea în anii ce vin.

Conduasă de Joshua Kushner, fratele ginelui și fostului consilier al lui Donald Trump, Thrive investește în principal în companii de tehnologie care dezvoltă inteligență artificială și a fost unul dintre marii susținători financiari ai OpenAI.

Însă, în aprilie anul acesta, entitatea cu sediul la New York a creat noul braț de investiții Thrive Eternal, pentru a plasa bani în domenii care au „calități ce nu pot fi replicate de tehnologie”.

Sportul este piesa centrală a acestei strategii, iar aici intră în scenă fotbalul – și șansa de a obține un pachet minoritar în Cupa Mondială prin schema propusă de Fifa, așa-numitul Forward Enterprise (FFE).

Viziunea investitorilor este că tradiția, cultura și dimensiunea identitară a fotbalului vor proteja acest sport de transformările radicale aduse de AI, spre deosebire de alte forme de divertisment, precum filmele sau muzica, unde tehnologia începe deja să înlocuiască oamenii.

Profesorul Simon Chadwick lucrează în industria sportului global de 30 de ani, colaborând atât cu grupuri de suporteri și cluburi de fotbal, cât și cu foruri de conducere precum Fifa și Uefa.

El spune că interesele investiționale și comercializarea în general fac ca multe decizii să fie luate în numele fotbalului și al fanilor „în Wall Street și Silicon Valley”.

„Este aproape ca și cum totul a apărut treptat, iar foarte mulți oameni nu au reflectat cu adevărat la ce se întâmplă”, a explicat el.

Deși planul ridica întrebări legate de guvernanța Fifa, Chadwick a adăugat: „Fie că place sau nu, investițiile fondurilor de private equity în sport sunt o realitate”.

Chiar dacă Mondialul din această vară, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, oferă deja o imagine clară a gradului de comercializare a competiției, discuțiile despre propunerea FFE, care o implică pe Thrive, au început de anul trecut, când fostul director general al Disney, Bob Iger, a fost angajat ca consilier.

Thrive Eternal investește deja în alte sporturi. Odată cu lansarea sa, a anunțat că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet din echipa de baseball San Francisco Giants. Există și informații că firma are în vedere o ofertă pentru o nouă franciză de baschet în Las Vegas.

Conform propriei descrieri, compania crede că astfel de „francize iconice și instituții culturale înrădăcinate în tradiție, identitate și experiență împărtășită” nu doar că vor supraviețui revoluției AI, ci „vor conta și mai mult” în viitor.

Kushner și Thrive Eternal au păstrat tăcerea atât asupra planului de investiții în Fifa, cât și asupra reacțiilor declanșate ulterior.

Totuși, o sursă apropiată de firmă a declarat că strategia din spatele planului – ce ar fi avut nevoie de susținerea asociațiilor membre Fifa – era diferită de a unui „fond tipic de investiții care caută o recuperare rapidă a banilor”.

Potrivit sursei, investitorii dispuși să aducă investiția inițială de 4,2 miliarde de dolari (3,1 miliarde de lire sterline) erau pregătiți să nu vadă niciun câștig pentru „o perioadă îndelungată – de zeci de ani”, deoarece Thrive Eternal este structurată ca o companie de tip holding.

Sursa a subliniat că, dacă propunerea FFE ar fi fost pusă în aplicare, fiecare asociație membră ar fi primit o participație evaluată la până la 91 de milioane de dolari, calculată la o valoare totală de 20 de miliarde de dolari, insistând că pachetul de acțiuni ar fi fost controlat de Fifa, nu de investitori, iar decizia finală ar fi aparținut fiecărei asociații în parte.

„Ideea investiției din afară... era să canalizăm mai multe resurse, din start, către țări care în mod normal nu au acces la finanțare externă – astfel încât acestea să poată investi în stadioane, infrastructură de antrenament și să își dezvolte fotbalul la nivel intern”, a explicat sursa.

Potrivit Fifa, scopul FFE era „separarea afacerii fotbalului de guvernanța sportului”.

În Anglia, afacerea fotbalului a explodat, mai ales după înființarea Premier League. Atât de mult, încât regulile financiare, sumele de transfer și zvonurile din sălile de consiliu au devenit la fel de discutate între suporteri ca fazele de pe teren.

Investițiile americane în fotbal nu reprezintă o noutate, iar sumele venite din SUA către cluburile din Anglia și din alte țări europene au crescut constant după ce familia Glazer a cumpărat Manchester United în urmă cu mai bine de două decenii.

Există însă voci care se întreabă dacă Fifa – și Cupa Mondială – aveau cu adevărat nevoie de o astfel de injecție de capital.

Fifa a susținut că Mondialul este „sub-monetizat”, însă pauzele de hidratare vândute pentru reclame, tarifele dinamice la bilete și recordurile obținute din drepturile de difuzare și sponsorizare au pus deja ediția din 2026 pe traiectoria unor încasări fără precedent.

Turneul cu 48 de echipe, și posibila extindere la un format cu 64 de participante, deschid perspectiva unor noi oportunități comerciale. Mai multe țări înseamnă mai mulți spectatori, ceea ce înseamnă, în final, mai mulți bani.

Christina Philippou, conferențiar universitar în contabilitate și finanțe sportive la Universitatea din Portsmouth, explică faptul că abordarea Fifa, de a căuta capital extern, a mai fost întâlnită și în alte sporturi, precum și la nivelul cluburilor de fotbal când acestea s-au confruntat cu probleme de cash-flow.

„Fifa nu se află într-o situație în care să fie disperată după bani. De fapt, ar putea foarte ușor, cu resursele pe care le are deja, să crească plățile către asociațiile membre. Așadar, nu există o nevoie reală de a apela la finanțare externă.”

Se înțelege că Thrive Eternal respectă decizia de a retrage planul de pe masă. Însă interesul pentru fotbal, indiferent dacă vine sau nu din partea acestui grup de investiții anume, rămâne concentrat pe această scenă globală.