De ce șefii din tehnologie lansează pe bandă rulantă manifeste despre inteligența artificială

În ultima săptămână, directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a publicat o scrisoare deschisă de 6.500 de cuvinte, intitulată „The Future is for Everyone”.

Pentru unii, textul este o expresie a speranței în promisiunea inteligenței artificiale. Pentru alții, pare mai degrabă un amplu exercițiu de relații publice.

Manifestul lui Zuckerberg este cel mai recent exemplu de lider din tehnologie care explică de ce IA este „următorul mare lucru”. Viziunea lui reia ceea ce alți lideri din domeniu au spus deja în diverse forme: produsul pe care îl dezvoltă ar fi una dintre „cele mai importante tehnologii din istorie”.

Marc Andreessen, cofondator al timpuriei platforme web Netscape, a alimentat acest curent în 2023 cu un eseu de 5.000 de cuvinte, numit „The Techno-Optimist Manifesto”, în care susținea că inovația este calea de a rezolva problemele vieții.

„Deci acum scriu manifeste?”, îmi amintesc că m-am intrebat.

Textul lui Andreessen începea cu o listă de „minciuni” despre care el susținea că sunt răspândite și făcea apel la cititori să le combată. „We believe growth is progress – leading to vitality, expansion of life, increasing knowledge, higher well being", a scris el.

Eseul recent al lui Zuckerberg nu dă nume. Totuși, șeful Meta îl imită pe Andreessen, punând sub semnul întrebării vocile care avertizează asupra efectelor negative ale tehnologiilor viitoare.

„It is surprising that the discourse from many developing AI is so filled with doom”, notează el.

În timp ce Fondul Monetar Internațional avertizează că IA ar putea afecta aproape 40% dintre locuri de muncă și ar putea adânci inegalitatea economică globală, Zuckerberg susține că va exista o abundență de joburi în viitor.

„I do not understand why anyone who believes that AI will eliminate most jobs and much of humanity's relevance would rush to build that future.”

Asta în condițiile în care Meta a concediat aproximativ 10% din forța sa de muncă la nivel mondial – circa 8.000 de posturi – în cadrul unei reorganizări menite să orienteze compania spre IA.

Manifestul lui Zuckerberg este doar cel mai nou text de acest fel care ne apare în fluxurile de pe rețelele sociale și care încearcă să pună într-o lumină pozitivă inteligența artificială.

În 2024, Sam Altman, șeful OpenAI, producătorul ChatGPT, a publicat un manifest intitulat „The Intelligence Age”, o amplă declarație de optimism privind potențialul acestei tehnologii. El promitea că progresul uman este pe cale să se accelereze într-un mod spectaculos.

„We need to act wisely but with conviction”, spunea Altman.

În același an, într-un manifest numit „Machines of Loving Grace”, directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a prezentat potențialul IA de a transforma totul, de la sistemul de sănătate până la politică. El a încadrat textul ca pe o încercare de a scoate în evidență părțile pozitive ale IA și a subliniat că nu vrea să fie perceput ca un „doomer”.

Zuckerberg este deja familiar cu formatul eseului lung. În timpul primei administrații a președintelui american Donald Trump, el a scris pe larg despre subiecte sensibile, precum răspândirea dezinformării pe platformele sale. Ulterior, a revenit la stilul acesta pentru a explica pivotarea eșuată a companiei către metavers, în 2021.

Însă, în epoca IA, miza este mult mai mare, susține bloggerul economic Noah Smith, iar comentariile liderilor din industrie reflectă această schimbare. „Cred că toți simt că acesta este un moment atât de important, încât sunt datori să facă tot ce pot pentru a modela direcția în care merge această tehnologie”, afirmă Smith.

Noul manifest al lui Zuckerberg anunță planuri de a distribui mai deschis instrumentele de inteligență artificială ale companiei. Asta înseamnă că designul sau codul din spatele tehnologiei va fi făcut public, astfel încât oricine să poată vedea, folosi și modifica aceste resurse.

Deciziile privind transformarea acestor instrumente în software open source au o greutate deosebită, având în vedere și potențialul lor de a produce daune. În ultimele săptămâni, unele modele IA extrem de puternice au spart site-uri web sau, cum au spus unii, „au luat-o razna”.

Aceste incidente au implicat cele mai avansate modele, nu neapărat pe cele publicate ca open source. Totuși, pe măsură ce tehnologia evoluează, pentru Smith apare o întrebare gravă: „Should we open-source something that has the ability to kill humanity?”, se întreabă el. „If you don't take that seriously, you're just a fool.”

Din acest motiv, el consideră că manifeste de acest tip sunt importante, chiar dacă, online, unii fac haz de ele. Interesul este amplificat și de faptul că piața open source este dominată tot mai mult de modele IA chineze, precum Qwen, DeepSeek și GLM.

În același timp, frecvența tot mai mare a acestor manifeste corporative le oferă directorilor o modalitate de a se poziționa pe ei și companiile lor în piața ideilor. „Este o modalitate de a arăta cât de inteligent ești”, explică Rob Lalka, profesor de afaceri la Universitatea Tulane.

El observă că directorii folosesc de mult timp blogurile corporative pentru „a dezvolta idei în așa fel încât să pară, într-un fel, oameni de afaceri-filozofi”. „Ei încearcă să promoveze optimismul ca mod de a privi viitorul”, adaugă Lalka.

Lalka mai spune că momentul ales pentru publicarea manifestului lui Zuckerberg coincide cu creșterea furiei publice legate de impactul IA asupra locurilor de muncă, mediului și altor domenii sensibile. Totuși, deși jurnaliștii de tehnologie și cercetătorii analizează atent aceste texte, în căutare de sensuri ascunse, nu este clar dacă manifestele directorilor ajung cu adevărat la publicul larg.

„Ei încearcă să susțină ideea că aspectele pozitive vor depăși cu mult acele efecte negative spre care indică reacția publică”, spune Lalka. „Dar cred că multe dintre motivele pentru optimism rămân încă de demonstrat.”