STUDIU Apărarea națională, la coada priorităților în R. Moldova. Armata, cea mai prost finanțată printre statele CSI

În ultimii ani, finanțarea apărării naționale a devenit un obiectiv cu prioritate redusă pe agenda națională de dezvoltare. Începând cu anul 2009, sumele alocate pentru acest sector au scăzut brusc.

Drept consecință, în anul 2015 R. Moldova s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB. Și tendința respectivă nu a suferit schimbări radicale după anul 2014, când situația de securitate din regiune s-a înrăutățit brusc.

Aceste date se conțin într-un studiu realizat de experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Potrivit sursei, finanțarea apărării în R. Moldova este cu mult mai joasă decât în toate țările din regiune. Astfel, în anul 2015, R. Moldova era devansată la capitolul ponderii cheltuielilor militare în PIB de toate țările din Europa Centrală și de Est, precum și de cele din CSI. De asemenea, alocările pentru acest domeniu la noi în țară sunt cele mai mici în comparație cu alte țări neutre, precum și din punct de vedere al intensității cheltuielilor respective pe cap de locuitor.

Autorii studiului au depistat carențe și la capitolul cheltuieli. Acestea sunt distribuite neuniform și din punct de vedere instituțional. „Majoritatea alocărilor sunt adresate finanțării trupelor regulate, circa 55% din totalul de cheltuieli destinate apărării naționale. Totodată, în cadrul acestui grup de cheltuieli pot fi evidențiate unele alocări care sunt greu de explicat din punct de vedere al raportului cost-beneficiu pentru apărarea națională la momentul actual. Astfel, pentru finanțarea forțelor aeriene, care include baza de aviație din orașul Florești și brigada de rachete antiaeriene, se alocă anual circa 30 de milioane de lei sau 14% din suma alocată pentru trupele regulate. Utilitatea acestor cheltuieli este joasă, deoarece aceste trupe sunt dotate cu avioane și rachete antiaeriene învechite moral și fizic, cu care practic nu se efectuează manevre și antrenamente. În plus, suprafața ipotetică a spațiului aerian apărat de către brigada de rachete antiaeriene este de doar 10%, iar spațiul monitorizat de către radare este de doar 70%”, se precizează în raport.

În aceste circumstanțe, potrivit raportului, este imperativ de revizuit în cadrul noilor documente de planificare strategică oportunitate finanțării acestor unități, în caz dacă se decide ca finanțarea Armatei Naționale (AN) să rămână la nivelul actual.

Experții recomandă majorarea graduală a alocărilor pentru apărare până la media regională. „În contextul când 10% din teritoriul țării nu este controlat de autoritățile constituționale, iar situația de securitate din regiune s-a înrăutățit semnificativ, este imperativ de schimbat atitudinea față de AN și readus sectorul dat în prioritățile de dezvoltare a țării. Majorarea alocărilor trebuie, însă, să aibă loc doar după ce se vor elabora documentele strategice de apărare”, se precizează în raport.

Autorii studiului cer revizuirea structurii AN conform realităților actuale de finanțare. „În contextul constrângerilor bugetare existente, este imperativ de ajustat structura AN în așa mod, ca acele componente cu contribuție minimă la apărarea națională, dar care consumă surse financiare semnificative să fie reorganizate cardinal. Astfel, trebuie de analizat în cadrul noilor documente strategice oportunitatea menținerii în componența AN a forțelor aeriene și celor de apărare antiaeriană. Odată ce uzura echipamentului militar este mare în AN, dar costul de menținere și reînnoire a celor din forțele aeriene este cu mult mai mare, ar fi oportun de analizat din punct de vedere cost-beneficiu reducerea semnificativă a cheltuielilor pentru forțele aeriene și canalizarea surselor eliberate către cele terestre”, se menționează în document.

Expertții mai recomandă mărirea investițiilor capitale în AN, dar și majorarea transparenței bugetare în sectorul apărării. „Nivelul actual de transparență a instituțiilor-cheie din sector nu permite de monitorizat și analizat cât de eficient se utilizează banii publici în AN. Fără a mări radical transparența, nu doar prin publicarea la timp a bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai mare detaliere a acestor documente, efectul scontat din mărirea ipotetică sau ajustarea structurală a AN va fi destul de redus”, conchide sursa citată.