Studiile în România, între privilegiu și birocrație

Întâlnire // Au aplicat pentru o bursă la studii în România, dar susțin că „s-au prins într-o capcană a hățișului administrativ”

Aplică la o bursă pentru studii în România, o primesc cu ușurință, bineînțeles dacă au o medie corespunzătoare la note, dar, odată admiși la studii, încep să se împotmolească „într-o capcană a hățișului administrativ” din care sunt puși în situația să iasă singuri.

Studenți din Basarabia, admiși la studii în România, și-au spus oful săptămâna aceasta, în cadrul întâlnirii „Românii de Pretutindeni”, organizată de Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.

La coadă pentru permise de ședere

Problemele încep chiar din momentul când află că au fost admiși la studii și urmează să-și perfecteze toate documentele pentru a sta în liniște peste Prut.

Prima „împotmolire” o au, spun studenții, când urmează să meargă să obțină viza de ședere pentru studii. Trebuie să stai ore în șir la coadă sau poate chiar zile, iar „la mână” o poți avea chiar peste o lună, timp în care trebuie să fii deja la studii.

O altă problemă invocată de studenți ar fi discriminarea. Și asta o recunosc chiar responsabili din domeniu în România.

„Fațeta întunecată în ceea ce privește bursa e că studenții ocupă locurile bursiere, iar apoi nu le folosesc. Pe lângă asta, cei care acced la studii se plâng unul altuia că sunt discriminați. Ajung la cămin unde în cameră sunt mai mulți oameni sau sunt cazați în cămine separate. Știu lucruri pe care le-am auzit de la bursierii mei, istorii care vorbesc chiar despre segregare. Asta nu ne face cinste”, a spus prorectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din România, politologul Liliana Popescu.

În România, pentru a evita corupția din R. Moldova

Partea bună, potrivit politologului, este că studenții apreciază că profesorii nu fac diferența dintre studenții din România și R. Moldova, iar locurile la studii pentru licență, masterat sau doctorat sunt ocupate printr-un proces transparent.

„Mulți studenți din R. Moldova ne-au spus că au aplicat anume în România pentru a evita lanțul vicios de corupție în acest sens care este în R. Moldova. Au apreciat calitatea studiilor de aici și apreciază experiența dobândită în România și o aduc acasă (R. Moldova – n.r.)”, a menționat Popescu.

În universități mici și puțin cunoscute

O altă problemă evidențiată de studenții basarabeni este și faptul că România acordă burse la studii în universități mici și la facultăți nu prea întrebate.

„În ultimul timp, s-a pus accentul pe universități mici, din orașe mici. Evident că, atunci, unii studenți aleg să-și continue studiile la Chișinău, R. Moldova”, este de părere unul dintre membrii Organizației studenților basarabeni din București, România, Ion Ursu.

Studii în România, dar se întorc să muncească în R. Moldova

Zece la sută dintre actualii parlamentari și-au făcut studiile în România, dar s-au întors la baștină să profeseze, ține să accentueze cercetătorul de la Institutul Diplomatic Român, Ileana Racheru.

„Cei care se întorc să muncească la baștină preferă, de obicei, să se angajeze în instituții centrale. Un motiv ar fi salariul mai mare, iar altul – prestigiul. Problema e că aceștia ajung să se decepționeze foarte repede din cauza politicului și atunci aleg să se refugieze fie în mediul privat, nonguvernamental sau instituții externe”, este de părere Ileana Racheru.

„Ne asumăm că suntem identici, dar nu suntem”

Referindu-se la relația României cu R. Moldova, sociologul Dan Dungaciu este de părere că aceasta se va apropia și mai mult din cauza lipsei de efecte de la Chișinău. „Atractivitatea statului R. Moldova scade dramatic”, a spus Dungaciu.

Cât privește asemănările culturale, experții susțin că „uneori neglijăm anumite diferențe culturale”.

„Noi, de multe ori, accentuăm pe asemănări culturale, dar există și diferențe și trebuie să le luăm în calcul. O sugestie ar fi o colaborare mai strânsă dintre Ministerul de Externe, Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni și universitățile românești cu studenți moldoveni. De multe ori ne asumăm că, vorbind aceeași limbă, suntem identici, dar nu suntem”, a conchis profesorul român Liliana Popescu.

Întâlnirile „Românii de Pretutindeni”, organizate de ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, sunt la a treia ediție și își propun să reunească specialiști în politica externă, cercetători, jurnaliști, membri ai societății civile, din România și de peste hotare, voci care pot aduce o contribuție în ce privește identificarea unor noi oportunități de acțiune și politici publice.