Stewardesa cu frică de înălțime


În zbor // A absolvit Facultatea de Drept, dar muncește stewardesă la Emirates Airlines din Dubai și a călătorit în 37 de țări
De mică se visa stewardesă, fiindcă îi plăcea mult să călătorească. A crescut printre avioane, tatăl său fiind militar de profesie, dar nu credea că soarta îi va oferi șansa de a-și îndeplini visul din copilărie. După ce a absolvit liceul din satul Lunga, raionul Florești, Natalia Ciobanu, Boberschi după numele soțului, a mers să-și continue studiile la Facultatea de Drept de la Universitatea „George Barițiu” din orașul Brașov, România. A ales România, pentru că se îndrăgostise de acest pământ încă cu un an înainte de a absolvi liceul din Florești, fiind într-o vacanță la Brașov. După ce a absolvit facultatea, viața Nataliei a luat o altă întorsătură.
De la Brașov, în Dubai
„În iarna anului 2012, aflasem că se fac recrutări pentru jobul de stewardesă în Dubai și m-am gândit că nu ar fi rău să îmi îndeplinesc un vis mai vechi la care renunțasem între timp, mai ales că mi se oferea șansa să călătoresc. Nici nu am analizat prea mult oferta, că am și aplicat, gândindu-mă că măcar îmi voi testa cunoștințele de engleză prin intermediul interviului”, își amintește Natalia.
Procesul de selecție a fost unul foarte riguros, susține tânăra. În prima zi a interviului a trecut proba la limba străină, iar un alt criteriu eliminatoriu era că trebuia să atingă cu mâna ridicată și stând pe vârfurile degetelor 2 metri și 12 centimetri.
„A doua zi de interviu a durat de la nouă dimineața până la nouă seara. Au urmat o sumedenie de teste pe diferite teme, lucru în grup etc. Din aproximativ 160 de persoane prezente am rămas vreo șapte. Ulterior, ni s-a mai dat un test psihologic pentru acasă și ne-au chemat a treia zi pentru interviul final care a avut loc față în față cu angajatorul și a durat cam o oră. A fost o experiență utilă pentru mine care mi-a oferit încredere și mai mare pentru interviurile la care voi participa în viitor”, își amintește Natalia.
Meseria pe care o înțelegi doar după ce o practici
Deși îi este uneori greu, obositor, nimic nu se compară cu dorința de a vedea ceva nou. Nu poate spune că este doar stewardesă, deoarece, fiind la bord, poate fi și bonă, asistentă sau pe post de pompier.
„Este o meserie pe care nu ai cum să o înțelegi pe deplin decât după ce o practici. Pare ușor din afară, dar puțină lume știe că însoțitorii de bord nu prea au dimineți sau nopți, că dormim la comandă, pentru că trebuie să fim odihniți pentru a fi alerți la muncă, care începe mereu la ore diferite. Iar o oră de muncă în aer echivalează cu două ore pe pământ. Acesta este reversul medaliei, lucrurile bune înclinând mai mult balanța”, susține Natalia.
Primul zbor a fost spre India
A vizitat până acum vreo 50 de orașe din 37 de țări, dar spune că nu se oprește aici. Cel mai emoționant, dar și cel mai obositor zbor a fost spre Mumbai, India. „A fost emoționant, deoarece am fost în cabina piloților la decolare și aterizare și am văzut cum se operează un zbor de la manșă. Dar a fost și derutant, fiindcă văzusem pe bune ce înseamnă munca pe care urma să o fac. Fiori nu am avut decât o singură dată, înainte de o aterizare în New York pe o furtună, avionul balansându-se ca o jucărie, însă ca de obicei a fost o aterizare perfectă”, își amintește stewardesa. Îi este frică de înălțime, nu și de avion, zice zâmbind Natalia. „Am crescut practic printre avioane, tatăl meu fiind militar în rezervă în cadrul aviației. Părinții mei întotdeauna m-au susținut în orice decizie pe care am luat-o și m-au înțeles, iar vestea că voi practica această meserie, cel puțin o perioadă, i-a surprins plăcut”, rememorează tânăra.
A avut norocul să întâlnească la bord diferite personalități, oameni politici, fotbaliști cu renume, designeri faimoși și actori sau cântăreți consacrați. Deși este mulțumită că are parte de ceea ce și-a dorit, dorul de casă, de oamenii dragi este cel care îi pune mereu stăpânire pe suflet. „Încerc să vin acasă cât de des posibil și să-mi vizitez părinții, sora, fratele, nepoțica și pe toți cei dragi sufletului meu. Internetul este o alinare a dorului la care apelez aproape zilnic”, susține tânăra stewardesă din R. Moldova.
Mulțumită pentru că are parte de ceea ce și-a dorit
În tot ceea ce face este susținută și de către soțul ei pe care l-a cunoscut fiind la studii în Brașov. Nu i-a interzis să urce la bord, ba din contra i-a fost alături în perioada probelor pentru angajare și o susținea mereu. „Am un soț extraordinar care mă ajută foarte mult, iar când vin acasă nu simt că aș fi lipsit o zi sau trei zile. Facem o echipă bună și avem grijă unul de altul”, ne spune Natalia.
Nu obișnuiește să privească în viitor, pentru că, spune ea, astfel se pierde esența prezentului. Ceea ce crede cu fermitate este că, atunci când ești cu picioarele pe pământul natal pe care-l iubești cel mai mult, ești mai sigur în ziua de mâine și știi ce-ți dorești cel mai mult de la viață.













































































