Specialiștii recomandă DEZINSTITUȚIONALIZAREA copiilor: Trei luni petrecute la casa de copii pot cauza întârzieri în dezvoltare

Fiecare copil are locul lui în familie și e trist atunci când părinții se despart ori abandonează micuțul. Într-un final, acesta poate ajunge într-o instituție rezidențială.

Potrivit unor studii, chiar și trei luni de instituționalizare a copilului cu vârsta de sub trei ani pot cauza întârzieri de o lună în dezvoltare, fenomen numit eșecul creșterii psiho-sociale. Iar pentru reabilitarea acestuia, este nevoie de cinci ani, dar cu mici șanse de reabilitare totală.

Problema instituționalizării copiilor a fost pusă astăzi în discuție în cadrul unui club de presă la care au participat mai multe ONG-uri active în domeniul protecției sociale a copilului și familiei, dar și reprezentanți ai Ministerului Muncii, Protecție Sociale și Familiei, prestatori de servicii sociale adresate copiilor și familiilor în situații de risc.

„Schimbarea vine de la noi, de la fiecare și, atata timp cat vom citi în ziare, vom privi la televizor și vom auzi la radio că unui copil îi poate fi mai bine în casa de copii decât în familia săracă, atâta timp cât cei care formează opinia publică și o orientează într-o direcție sau alta nu vor fi de partea copilului, numărul de copii lipsiți de viitor va continua să crească. Dar fiecare viitor este construit din momente, clipe trăite calitativ în prezent și este de datoria noastră, a celor implicați în protecția copilului, să facem tot posibilul pentru a stopa acest proces de instituționalizare. Membrii APSCF confirmă angajamentul asumat și luptă în continuare pentru stoparea procesului de instituționalizare, continuând să creadă cu fermitate că locul fiecărui copil este în familie”, a spus președinta Alianței ONG-urilor active în domeniul protecției sociale a copilului și familiei (APSCF), Stela Vasluian.

Acum cinci ani, CCF Moldova și Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului au demarat o acțiune de reformă a Casei Municipale pentru copii de vârstă fragedă. Obiectivul principal a fost înlocuirea serviciului de plasament de tip rezidențial cu o gamă de servicii sociale.

Pe moment, din 65 de instituții de tip rezidențial din R. Moldova, 45 mai sunt deschise, iar 20 au fost deja închise.

„Ultimele politici ale statului clar dau prioritate copiilor de vârste mici și copiilor cu dizabilități”, susține președinta CCF Moldova, Liliana Rotaru.

Potrivit acesteia, principala cauză de separare a copiilor de către părinți este sărăcia – între 81 și 97%, șomajul părinților - 76%, urmând familiile monoparentale – 68%, abuz și neglijare - 66%, iar în circa 40 la sută din cazuri e vorba de lipsa unui loc de trai.

„Reforma sistemului rezidențial dă rezultate și asta în primul rând grație cooperării între sectorul societății civile și instituțiile statului. Ne mișcăm în direcția cea bună. Cunoașteți că a fost elaborată o nouă strategie de protecție a copiilor. Suntem acum la etapa de elaborare a planului de acțiuni a implementării acestei strategii. A fost elaborat și programul național de locuințe sociale. Un pas important a fost și deschiderea centrelor maternale. Pe moment, sunt deschise zece asemenea centre. De asemenea, la sfârșitul anului 2013, Guvernul a aprobat serviciul de sprijin familial, care de aproape un an și jumătate este implementat în R. Moldova. Un instrument de prevenire a abuzurilor față de copii sunt și comisiile pentru protecția copiilor aflați în dificultate”, a spus Corneliu Țăruș, şef adjunct al Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei.

Pe moment, fără ocrotire părintească sau separați de părinți sunt peste șapte mii de copiii. Două mii dintre aceștia au statut de orfan, 2 500 sunt cu părinți decăzuți din drepturile părintești, 300 sunt abandonați, iar peste două mii sunt plasați temporar în diferite instituții rezidențiale.