Sindicatele din R. Moldova se declară ÎMPOTRIVA inițiativei de a angaja oameni la muncă prin intermediari: „Cea mai modernă formă de SCLAVIE”

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se pronunță împotriva propunerii de reglementare în legislația națională a noțiunii de „leasing de personal”, promovată insistent de mediul de afaceri din Republica Moldova, prin intermediul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru.

Implementarea în Republica Moldova a instituției agentului de muncă temporară (leasingul de personal), care înseamnă stabilirea dreptului patronului sau întreprinderii să beneficieze de munca unui salariat printr-un intermediar - agent de muncă temporară, fără să-și asume responsabilități, cum ar fi achitarea salariului, pregătire profesională, termene de preavizare, achitarea compensațiilor în caz de încetare a raporturilor de muncă, a concediilor de odihnă, medicale, de studii etc., nu ar fi decât reglementarea „celei mai moderne forme de sclavie”, susțin sindicatele.

„Această formă de angajare sau liberalizare excesivă a relațiilor de muncă are drept scop reducerea costurilor angajatorilor din contul lucrătorilor și anume prin limitarea drepturilor și garanțiilor legale ale acestuia”, acuză CNSM.

Sindicatele adaugă faptul că instituția leasingului de personal impune mai multe riscuri și dezavantaje pentru lucrători, cum ar fi instabilitatea locului de muncă, din cauza căreia salariatul are de suportat mai multe consecințe negative (neacordarea creditelor bancare; neavansarea în cariera profesională; acumularea stresului etc.), limitarea dreptului la angajare pe perioadă nedeterminată, aplicarea în mod frecventa perioadei de probă pentru salariatul temporar, utilizarea acestei forme de „angajare” nu doar pentru exercitarea unor sarcini cu caracter temporar, dar și pentru activitățile cu caracter permanent, încetarea contractelor individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată cu salariații deja angajați și transferarea acestora în categoria salariaților temporari (situația similară celei cu zilierii), diminuarea fondului de salarizare, inclusiv a încasărilor la bugetul public național, prin diminuarea plăților salariale etc.

Printre riscuri mai sunt enumerate diminuarea esențială a protecției salariaților din partea statului, a responsabilităților angajatorului pentru despăgubirea salariaților în cazul lichidării unității sau reducerii numărului sau a statelor de personal, lipsa mecanismului de reparare a unui eventual prejudiciu material cauzat salariatului temporar de către întreprinderea utilizatoare etc.

„Luând în considerare cele enumerate mai sus, este lesne de înțeles că această formă de angajare, adică prin agent de muncă temporară, aduce beneficii și avantaje doar pentru patron și intermediar, ultimul beneficiind de un comision din contul salariatului temporar, iar celălalt - scăpând de cheltuielile legate de întreținerea personalului, formarea profesională, concediile de odihnă, medicale sau de studii, lichidare sau reducerea numărului sau a statelor de personal etc. Implementarea instituției de agent de muncă temporară este, în opinia noastră, totalmente dezavantajoasă pentru salariați și va avea ca efect iminent diminuarea semnificativă a drepturilor și garanțiilor acestora, în comparație cu prevederile actuale ale legislației muncii în vigoare, fapt pentru care CNSM, prin avizul său, s-a expus împotriva promovării și adoptării proiectului de Lege elaborat sub patronajul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru”, se arată într-un comunicat de presă al CNSM.