Sfatul nutriționistului // Suntem ceea ce NU mâncăm

Orice produs „exotic” poate fi înlocuit cu unul autohton, după conținut și calități.

Fraza „suntem ceea ce mâncăm” este bine cunoscută și suprautilizată în ultimul timp. Ea presupune o relație directă între ceea ce mâncăm noi de-a lungul anilor și starea sănătății noastre. Adică, cu cât mai bună e alimentația noastră, cu atât mai sănătoși ar trebui să fim și invers.

Dar noi suntem și ceea ce NU mâncăm, adică niște oportunități ratate atunci când vine vorba de produse sănătoase sau binecuvântare ascunsă, atunci când avem în față produse dubioase. Haideți să analizăm.

Nu mâncăm, pentru că nu avem cum

Noi, ca popor, ca oameni simpli, cu un venit modest, nu mâncăm produse elitare, vestite prin calitățile lor terapeutice și nutritive miraculoase. Ați auzit de fructe de avocado? De pomușoare goji? De semințe chia? De praf de carob? De ulei de argan? De răchițele și afine? De yami? De guinoa?

Cred că puțini din cititori au auzit de ele. Și mai puțini le-au gustat sau chiar le-au cumpărat.

Deși aceste produse sunt în topul celor mai sănătoase produse din lume, ele nu cresc în R. Moldova, și nici nu au cum să crească. Clima, apele și solurile noastre nu le sunt prielnice. Iar prezența lor pe piața R. Moldova se datorează unui marketing intens și a cererii din partea celor cu resurse disponibile. Pentru că prețurile la asemenea produse sunt foarte înalte.

Eu am norocul să le fi încercat pe toate, aflându-mă în țări diferite, dar nu vreau să scriu prea mult despre ceva care este inaccesibil pentru cititorul meu. Mâncarea sănătoasă este un drept, și nu un privilegiu, de asta prefer să scriu despre alimente accesibile pentru toți, nu doar pentru elite.

Nu mâncăm pentru că nu e bine

Noi, moldovenii, nu mâncăm căpșune proaspete la Crăciun. Nu suntem obișnuiți cu asemenea răsfățări. Căpșunele naturale în R. Moldova se coc pe la sfârșit de mai-mijloc de iunie și atunci e timpul să le savurăm din plin, împreună cu familia. Așa suntem noi „programați”, spre deosebire de cei din California, de exemplu, care le pot gusta deja în luna februarie.

Se scrie că și în R. Moldova cineva a început să cultive căpșune tot anul. Cum se poate? Simplu. Se acoperă solul cu plastic, se așterne multă vată minerală, care se îmbibă cu un coctail de chimicale, se pun radiatoare și lămpi artificiale și se cresc plantele de căpșună timp de 11 luni pe an.

Numai că cine vrea să le guste, crescute din chimie? Nu le gustăm, pentru că nu e sănătos. Și bine facem. Dacă am renunța și la tomate, ardei grași și castraveți pe timp de iarnă (crescuți asemănător), am face și mai bine.

Nu mâncăm pentru că nu știm

Noi, moldovenii, nu mâncăm legume verzi frunzoase pe timp de iarnă. Pentru că nu știm că sunt foarte multe culturi care nu se tem de frig și rezistă de minune la ger, chiar sub zăpadă. Or, se știe că frunzoasele verzi aduc cel mai mare aport de vitamine și antioxidanți pe timp de iarnă. Și culoare vie în bucate. Vlăstarii de mazăre, frunzele de muștar, germenii de floarea-soarelui, de lucernă și de grâu, pătrunjel, salata de Savoy și încă multe alte bunătăți ar putea să ne bucure toată iarna, dacă fermierii noștri ar fi mai aventuroși și mai curioși. Or, iarna nu e vreme de dormit pe cuptor, iarna toată lumea caută mâncare!