Separarea puterilor în cap

Trustia, elegii politikoase

Nu-mi iese din cap indicația Nataliei Gavriliță, cea de-a doua primă-ministră de genul feminin, către miniștrii/strele cabinetului guvernamental: să fie în serviciul poporului „pe jumătate miniștri și pe jumătate procurori”.

Asta cum ar veni? De la cap până la mijloc - ministru, iar mai jos - procuror sau viceversa? Sau de dimineață până la amiază - procuror, iar după masă - ministru sau viceversa? Sau cu mâna dreaptă conduce ministerul, iar cu cealaltă scotocește în buzunarul predecesorului sau predecesoarei sale? Sau vicevrsa? Dat fiind că emisferele creierului, stânga și dreapta, îndeplinesc funcții diferite, cum ar funcționa capul ministru-procurorului sau procuror-ministrului? Iar dacă mai ținem cont de faptul că funcțiile de ministru și procuror aparțin unor puteri diferite, separate, respectiv, - puterii executive și puterii judecătorești, riscăm să încălcăm principiile geometriei euclidiene.

Și dacă jumătatea mea de procuror începe să suspecteze că cealaltă jumătate a mea, de ministru, nu dă în vileag schemele de corupție, vrând să le mențină în beneficiul său, ce face doimea mea de procuror? Scrie denunț? Dar dacă jumătatea mea de ministru îi promite să împartă cu el, adică cu mine, ca procuror, suma obținută clandestin, eu ministru-procurorul sau procuror-ministrul ce fac? Accept solidar sau refuz categoric, ca un egoist? Cine ia decizia în acest caz de schizofrenie pură? Nu ar fi cazul ca doamna primă-ministră să împartă mai concret funcțiile?

Acum stau și mă gândesc la separarea puterilor, stipulată de Constituție, cum le separăm în cap? De aceea ar fi bine ca miniștrii molotoveni să aibă două capete, ca vulturul tătaro-mongol, cu un cap privind spre Lisabona, iar cu celălalt spre Bladibostok. În cazul miniștrilor noștri, un cap ar putea fi orientat spre Maia Sandu, iar celălalt spre Natalia Gavriliță. Sau viceversa. În timp ce un cap ministerial va avea grijă de creșterea PIB-ului, celălalt va lupta cu hidra corupției. Așa se vor porni vremurile bune!

Al vostru grifond, Ion Buraga