Senatoare democrată îi cere lui Marco Rubio să implice diplomații în revizuirea trupelor americane din Europa

O figură-cheie din rândul democraţilor din Senat i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio să se asigure că diplomaţii americani sunt implicaţi în revizuirea, condusă de Pentagon, a prezenţei militare americane în Europa. Procesul a provocat îngrijorare în rândul aliaţilor NATO.

Într-o scrisoare adresată lui Marco Rubio, care este şi consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, senatoarea Jeanne Shaheen, liderul democraţilor din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, a afirmat că diplomaţii, inclusiv ambasadorii SUA din ţările potenţial afectate, sunt ţinuţi la distanţă de acest proces.

Revizuirea a început în iunie şi urmează să se încheie până la sfârşitul anului. Ea face parte dintr-o iniţiativă a administraţiei Trump, care urmăreşte să determine Europa să se bazeze mai puţin pe Statele Unite şi să-şi asume, în schimb, mai multă responsabilitate pentru propria apărare.

Printre posibilităţile luate în considerare de oficialii Pentagonului se numără retragerea a aproximativ 25.000 de soldaţi din Europa. O asemenea măsură ar putea îngrijora oficialii europeni, care se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă.

În prezent, SUA au aproximativ 80.000 de soldaţi staţionaţi în Europa.

„Departamentul de Stat, care este responsabil de gestionarea relaţiilor noastre bilaterale, a jucat în mod tradiţional un rol substanţial în revizuiri de acest gen”, se menţionează în scrisoarea senatoarei.

„Cu toate acestea, ceea ce aflăm din propriile noastre conversaţii, din călătoriile prin Europa şi din dialogul cu aliaţii noştri ne arată o altă realitate. Ambasadorii SUA şi şefii de misiuni din ţările afectate au fost excluşi de la consultări”, susţine Jeanne Shaheen.

Un oficial al Departamentului de Stat a infirmat conţinutul scrisorii şi a afirmat că, de fapt, diplomaţii au fost consultaţi.

„Oficialii Departamentului de Stat, inclusiv ambasadorii, sunt în contact regulat cu colegii de la DOW (Departamentul de Război) pe măsură ce avansează revizuirea posturii forţelor”, a declarat oficialul, referindu-se la denumirea folosită de administraţia Trump pentru Pentagon.

Revizuirea posturii forţelor din Europa este condusă de Departamentul Apărării. Elbridge Colby, şeful pentru politică al Pentagonului, are un rol principal în acest proces.

Administraţia Trump a exclus frecvent personalul Departamentului de Stat din dezbaterile politice relevante pentru portofoliile acestora, potrivit unor surse familiarizate cu situaţia. Acestea au refuzat, în general, să-şi dezvăluie identitatea din cauza caracterului sensibil al problemei.

Susţinătorii acestei abordări afirmă că, prin menţinerea unor cercuri decizionale restrânse, administraţia poate acţiona rapid şi poate reduce riscul scurgerilor de informaţii. Oponenţii susţin însă că, în acest fel, deciziile importante sunt luate fără o contribuţie suficientă din partea experţilor şi a aliaţilor.

Shaheen a scris că ajustările privind efectivele militare ar avea un efect direct asupra relaţiilor bilaterale, pe care Departamentul de Stat ar trebui să le gestioneze. Printre ţările cele mai afectate s-ar putea număra statele baltice – Estonia, Lituania şi Letonia.

„Chiar şi schimbările care pot părea modeste din punct de vedere pur militar pot avea efecte disproporţionate asupra relaţiilor noastre bilaterale, în special cu aliaţii baltici, pe măsură ce Rusia continuă să-şi intensifice acţiunile hibride de-a lungul flancului estic al NATO”, arată senatoarea în scrisoare.

Liderii europeni au avertizat în legătură cu intensificarea incidentelor hibride, adesea atribuite Rusiei. Acestea nu ating pragul atacurilor militare convenţionale, dar subminează securitatea europeană. Printre ele se numără sabotajul, incendiile provocate şi incursiunile cu drone.

În acest context, implicarea deplină a diplomatiilor americane în evaluarea prezenţei militare din Europa este considerată importantă pentru coordonarea cu aliaţii şi pentru anticiparea consecinţelor politice ale oricărei reduceri a efectivelor.

Discuţiile privind viitorul trupelor americane au loc într-un moment în care aliaţii de pe flancul estic al NATO solicită garanţii de securitate mai clare. Orice schimbare a dispozitivului militar american ar putea influenţa atât capacitatea de descurajare, cât şi încrederea partenerilor europeni în angajamentul Washingtonului.