Alegerile parlamentare din Rusia, cu rezultatul prestabilit, dar sub semnul războiului din Ucraina

Fără surprize majore, alegerile parlamentare ruse din perioada 18-20 septembrie ar urma să permită partidului lui Vladimir Putin să-şi păstreze controlul asupra Dumei de Stat. Totuşi, Kremlinul va urmări cu atenţie eventualele semne de oboseală ale populaţiei faţă de războiul din Ucraina, în condiţiile în care unii ruşi se tem de o nouă mobilizare.

Acestea sunt primele alegeri parlamentare organizate după începutul ofensivei ruse din Ucraina, în februarie 2022. Alegătorii trebuie să desemneze cei 450 de deputaţi ai camerei inferioare a parlamentului, unde partidul prezidenţial „Rusia Unită” deţine o majoritate largă încă de la scrutinul precedent, din 2021.

Votul urmează să aibă loc şi în teritoriile din estul Ucrainei ocupate şi anexate de Moscova.

„Nu este vorba despre a şti dacă Rusia Unită va câştiga aceste alegeri sau nu”, a declarat politologul rus Nikolai Petrov, de la centrul de reflecţie New Eurasian Strategies Centre (NEST). „Din acest punct de vedere, rezultatul este prestabilit”, subliniază el.

În competiţie cu „Rusia Unită” au fost autorizate să participe doar formaţiunile care îl susţin, în grade diferite, pe Vladimir Putin şi continuarea ofensivei din Ucraina. Printre acestea se numără comuniştii din KPRF, naţionaliştii din LDPR, conservatorii din „Rusia Justă” şi liberalii din Partidul „Oamenii Noi”.

Singura formaţiune care s-a opus deschis conflictului, Iabloko („Mărul”, în rusă), fusese iniţial autorizată să participe la scrutin. Partidul a fost însă exclus de justiţie luna trecută, pe fondul intensificării represiunilor împotriva oricărei forme de opoziţie.

„Dacă înregistrarea partidului Iabloko la alegeri nu ar fi fost anulată, aş fi votat, desigur, pentru ei”, explică Evdokia, o studentă moscovită de 18 ani. În aceste condiţii, votul ei va merge către „Oamenii Noi”, formaţiune de orientare liberală. A vota pentru acest partid, care se opune restricţiilor impuse de autorităţi asupra internetului, „este un rău mai mic”, explică tânăra.

PARTICIPAREA LA VOT, SINGURA MIZĂ A LUI PUTIN

În capitală, pereţii sunt acoperiţi de foarte puţine afişe electorale. Cele mai vizibile indicii că urmează un scrutin sunt materialele autorităţilor care încurajează participarea la vot şi poartă sloganul: „Vocea ta este forţa Rusiei”.

Un diplomat dintr-o ţară europeană descrie scrutinul drept unul „destul de fictiv”, dar consideră că Kremlinul „ia acest exerciţiu în serios”. Acesta „se va strădui să garanteze o rată de participare ridicată şi aparenţa unui sprijin puternic pentru partidul preşedintelui”, a declarat observatorul, care a solicitat să rămână anonim.

Participarea şi rezultatul alegerilor vor reprezenta un indicator al nemulţumirii populaţiei faţă de război. Conflictul a provocat sute de mii de morţi şi răniţi şi continuă să afecteze viaţa de zi cu zi a ruşilor, inclusiv a celor care locuiesc la sute de kilometri de Ucraina.

Kievul şi-a intensificat atacurile de lungă distanţă asupra infrastructurii energetice şi a unor întreprinderi private. Printre ţinte s-au numărat giganţii comerţului electronic Wildberries şi Ozon. Atacurile au provocat victime în rândul populaţiei civile, penurie de benzină şi pagube materiale de miliarde de ruble.

Opoziţia din exil, exclusă de la alegeri, i-a chemat pe toţi „ruşii care se opun războiului” să voteze împotriva partidului lui Vladimir Putin în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Acţiunea urma să aibă loc pe 20 septembrie, la prânz, pentru a demonstra amploarea opoziţiei faţă de putere.

Un alt subiect care planează asupra scrutinului este teama unei noi mobilizări, după modelul „mobilizării parţiale” a 300.000 de rezervişti, anunţată în septembrie 2022.

Temerile au fost alimentate după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că o asemenea măsură ar urma să fie anunţată „toamna”, după alegerile parlamentare. Omologul său rus şi membrii anturajului prezidenţial au respins în repetate rânduri acest „scenariu”, extrem de nepopular chiar şi în cercurile elitiste de la Moscova.

„Nu pare a fi cazul”, estimează Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis în Rusia ca organizaţie „nedorită”. Autorităţile „au depus eforturi enorme pentru a-i convinge pe ruşi că nu au de ce să-şi facă griji. Prin urmare, cred că nu vom asista la un nou val de mobilizare”, a declarat ea.

Prin câştigarea alegerilor parlamentare, Vladimir Putin va obţine astfel, potrivit Tatianei Stanovaia, „confirmarea legitimităţii sale şi a războiului”, căruia nicio iniţiativă diplomatică nu a reuşit încă să-i pună capăt.