Ce acțiuni ar trebui să întreprindă viitorul Guvern de la Chișinău, pentru ca UE să DEBLOCHEZE asistența financiară. Răspunsul șefului Delegației UE în R. Moldova

R. Moldova aniversează zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Principiile care rămân valabile sunt: incluzivitate, diferențiere și condiționalitate. Ambițiile unor parteneri au evoluat, de aceea, în timp ce menține o abordare incluzivă, Parteneriatul Estic urmărește să ofere un sprijin specific fiecărei țări.

Șeful delegației UE în R. Moldova, Peter Michalko, a declarat într-un interviu pentru IDIS „Viitorul” că succesul adevărat depinde însă de implementarea acestor documente și de cum „oamenii vor simți îmbunătățiri reale ale nivelului de tra”.

Excelență, aniversăm în 2019 un deceniu de la lansarea Parteneriatului Estic. În acest context, Vă rugăm să sintetizați principalele realizări, dar și insuccesele acestui proiect European la zece ani de implementare?

Ultimii 10 ani au arătat importanța Politicii Europene de Vecinătate pentru UE și pentru regiune. Acordurile de Asociere cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt în prezent în curs de implementare, în timp ce alte acorduri sau forme de cooperare au fost dezvoltate cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Parteneriatul Estic a evoluat pe fundalul unui context politic dificil. Mai mult, investițiile în reziliența statelor și a societăților în estul Uniunii Europene au devenit una dintre cele cinci priorități ale strategiei globale a UE.

Summitul Parteneriatului Estic din 2017 s-a remarcat prin adoptarea celor „20 de livrabile pentru 2020” pentru a genera rezultate tangibile pentru cetățeni. Ce s-a reușit de realizat și ce urmează de implementat la nivel regional și național?

Summitul Parteneriatului Estic a adoptat o agendă ambițioasă de reformă a 20 de livrabile pentru 2020. De atunci, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul comerțului, al accesului la finanțare pentru întreprinderi, al liberalizării vizelor, al tineretului, al educației și al infrastructurii de transport. Putem adăuga la această categorie și economia digitală cu recenta aprobare a foii de parcurs către o zonă regională de roaming între țările partenere.

De asemenea, evidențiem și deschiderea unei școli europene la Tbilisi. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare mai multe eforturi și rezultate pentru îmbunătățirea statului de drept, buna guvernare, anticorupție, libertatea presei și a societății civile.

Care sunt obiectivele de viitor ale Parteneriatului Estic? Va funcționa acesta pe două sau mai multe viteze, din moment ce doar trei state (Moldova, Ucraina și Georgia) implementează Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană?

Definirea viitorului Parteneriatului Estic va fi făcută într-un proces incluziv care include actorii relevanți de la nivelul UE și din cele șase state partenere – actori guvernamentali și neguvernamentali. Principiile Parteneriatului Estic - incluzivitate, diferențiere și condiționalitate – rămân valabile.

Ambițiile unor parteneri au evoluat, de aceea, în timp ce menține o abordare incluzivă, Parteneriatul Estic urmărește să ofere un sprijin specific fiecărei țări. În acest context, este la fel de important să rămânem la principiul stabilit de condiționalitate, sau „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”.

R. Moldova a fost considerată „povestea de succes” în primii cinci ani de implementare a Parteneriatului Estic până la liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de Asociere. Ce nu a mers bine în următorii cinci ani, din moment ce dialogul politic moldo-european este deteriorat, iar asistența macrofinanciară suspendată?

Eu consider ca sunt numeroase povești de succes și după liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de Asociere. Succesul adevărat depinde însă de implementarea acestor documente și de cum oamenii vor simți îmbunătățiri reale ale nivelului de trai. Și avem de exemplu, o creștere semnificativă a comerțului bilateral, astăzi doi din trei euro obținuți din exporturile moldovenești provin acum din UE.

UE a contribuit la crearea a cel puțin 15 000 de noi locuri de muncă în R. Moldova și se estimează că, până în 2020, DCFTA va aduce venituri de 355 de milioane de euro la bugetul național. De asemenea, 2 milioane de persoane au beneficiat deja de regimul liberalizat de vize UE-Moldova. Iar programele noastre de asistență, care nu sunt în totalitate puse în așteptare, continuă să producă numeroase povești de succes la nivel local, în întreaga țară.

Avem puse în așteptare asistența macro-financiară și programele de sprijin bugetar, dar numeroase alte programe și instrumente de finanțare rămân valabile, inclusiv cel mai important, finanțarea anuală în cadrul Instrumentului de Vecinătate, dar și cooperarea transfrontalieră cu România, Ucraina, în cadrul bazinului Mării Negre sau al celui dunărean.

Care sunt, în opinia Dvs., principalele realizări și restanțe ale R. Moldova în implementarea Acordului de Asociere?

Concluziile Consiliului de afaceri externe al UE din februarie 2018 rămân un punct de reper valabil, salutând progresele din unele domenii economice, cum ar fi cel financiar-bancar, dar și buna creștere a comerțului nostru bilateral și cerând progrese în alte domenii. Așteptăm progrese mai ales în ceea ce privește pluralismul politic și starea democrației, inclusiv libertatea mass-mediei, reforma justiției, lupta împotriva corupției și mai ales investigarea deplină și recuperarea fraudei bancare.

Excelență, cum considerați, de ce realizările R. Moldova în implementarea Acordului de Asociere sunt puțin resimțite de către cetățenii moldoveni din perspectiva nivelului lor de trai?

Cred că unele beneficii sunt și au fost resimțite imediat, cum ar fi liberalizarea vizelor sau participarea la programe europene cum sunt Erasmus+ sau Horizon. Desigur, pentru ca impactul să fie mai mare, este nevoie pe de o parte de creșterea dezvoltării economice a țării, precum și de impulsionarea unei participări mai largi a diferitelor grupuri de beneficiari în programele și activitățile noastre.

Dar vreau să subliniez că multe dintre beneficii sunt indirecte și pe termen mediu și lung, cetățenii poate nu cunosc faptul că ele au fost posibile cu susținerea noastră. Mă refer, de exemplu, la sprijinul UE pentru sectorul energetic, infrastructură, gestionarea frontierelor, furnizarea serviciilor sociale, medicale și educaționale, dezvoltare locală, inclusiv pentru zonele rurale și agricultură, cooperare transfrontalieră și revitalizarea culturală.

UE a fost și rămâne un partener și un sprijin pentru societatea civilă și mass-media și sperăm că aceste organizații vor ajuta la o comunicare mai eficientă cu privire la beneficiile pentru cetățean din implementarea Acordului de Asociere.

Care ar trebui să fie prioritățile și acțiunile viitorului guvern de la Chișinău pentru a dinamiza dialogul politic cu UE și a debloca asistența financiară europeană?

Sunt chiar acele priorități de care vorbeam anterior când mă refeream la Concluziile UE din februarie 2018 și la domeniile în care așteptăm cu prioritate progrese. Noi așteptăm și ca noile autorități (Guvern, Parlament), când vor fi constituite, să vină cu angajamente clare, cu termene realiste și să întreprindă acțiuni concrete care să ne ofere indicii cu privire la existența unei voințe politice solide pentru corectarea derapajelor recente și pentru o relație puternică de asociere UE-R. Moldova.