Sediul AȘM, clădire pentru administrația Căilor Ferate

REZISTENȚĂ // A fost construită după cel de-al Doilea Război Mondial, iar în prezent clădirea Academiei de Științe a Moldovei dă startul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău

Către finele anilor ’80, Academia de Științe a devenit principalul centru științific al Moldovei, iar în cadrul ei funcționau 31 de organizații științifice, științifico-experimentale și de deservire a științei, dintre care 21 de institute și instituții de cercetare.

La Academie lucrau atunci peste 5 300 de angajați, dintre care 1 312 cercetători științifici, inclusiv 125 de doctori habilitați și 824 de doctori în științe.

Clădirea Căii Ferate

Potrivit academicianului Teodor Furdui, actuala clădire a AȘM a avut inițial o altă destinație. „Era sediul conducerii de la Calea Ferată, dar apoi a fost transferată în subordinea Academiei de Științe”, ne spune academicianul.

„Mi-au mai spus colegii că, inițial, sediul bazei științifice a Academiei de Științe a Moldovei a fost în clădirea actualei Academii de Muzică, Teatru și Arte Plastice, fostul conservator. Ulterior, savanții au trecut în clădirea nou-construită”, completează Mariana Șlapac, arhitect, membru corespondent al AȘM.

Patru ani de construcții

Mariana Șlapac afirmă că proiectul clădirii AȘM a fost elaborat în 1951, iar construcția edificiului a durat patru ani.

„Atât arhitectura clădirii, cât și decorul ei sunt determinate de arhitectura monumentală sovietică din perioada stalinistă”, ne explică dumneaei. Arhitectura stalinistă este o orientare în arhitectura anilor ‘50 ai secolului XX, care a fost răspândită în Uniunea Sovietică, iar după cel de-al Doilea Război Mondial - și în unele țări ale Europei de Est.

„Clasicismul monumental sovietic a devenit la acea vreme expresia armoniei și frumuseții în arhitectura unei țări care pretindea a fi un stat de tip nou al muncitorilor și țăranilor”, spune specialistul.

Cinci nivele și plan în forma literei „P”

Clădirea Academiei de Științe a Moldovei are cinci nivele, iar planul său este în formă de litera „П” – „P” din alfabetul chirilic. În axa centrală, la parter, se află o sală spațioasă de festivități, numită în prezent „Sala Azurie”, datorită lustrei albastre care a fost amplasată acolo după reparațiile cosmetice din 2008.

„În axă se găsește un rezalit, divizat în patru pilaștri, iar la cel de-al treilea nivel se află trei ferestre hexagonale. Sub aceste ferestre se găsesc trei intrări principale. Următoarele trei etaje, construite din piatră albă de calcar, sunt individualizate prin pilaștri cu capiteluri cu niște elemente decorative caracteristice arhitecturii sovietice. Deasupra lor sunt plasate medalioane rotunde cu reprezentări reliefate ale stelelor cu cinci raze. Cel de-al cincilea nivel al clădirii, cu ferestre arcuite, a fost colorat în roșu. Construcția este încununată cu un parapet perforat și un stâlp decorativ”, ne descrie clădirea doamna Mariana Șlapac.

Brâul din spațiul românesc

Cândva, în fruntea clădirii era amplasată o compoziție sculpturală ce reprezenta stema RSSM, așezată lângă mai multe steaguri. Actualmente, aici se află stema Academiei de Științe a Moldovei, iar pe fațada principală, în scuturi reliefate cu cartușe este indicat anul finalizării construcțiilor - 1955.

„O altă orizontală decorativă este brâul ornamentat, între primul și cel de-al doilea nivel, inspirat din arhitectura medievală a mănăstirilor din spațiul românesc”, completează arhitectul.

Pe lângă cele mai importante săli din cadrul Academiei se numără „Sala Azurie”, „Sala Argintie” și „Sala Mică”. „După ce clădirea a fost pusă în funcțiune, sala mică de la etajul doi a fost îmbrăcată în panouri de lemn, deasupra cărora au fost amplasate reliefuri din bronz ale celor mai renumiți savanți din primii ani ai existenței Academiei de Științe”, continuă doamna Șlapac.

Un arhitect din Chișinău și unul de la Moscova

Clădirea a fost proiectată de arhitecții Valentin Mednec, un arhitect din Moldova, și de arhitectul rus Aleksandr Vedenkin.

„Așa era moda atunci, ca toate clădirile importante din periferia imperiului sovietic să fie construite de un arhitect local, care neapărat să fie tutelat sau coordonat de un arhitect din metropolă”, ne explică doamna arhitect.

După cum se arată în studiile istorice, arhitectul Valentin Mednec s-a născut în anul 1910, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a participat în grupul arhitectului Alexei Șciusev la elaborarea planului de reconstrucție a Chișinăului.

Mednec este autor al mai multor lucrări arhitecturale și urbanistice din RSSM, iar printre cele mai cunoscute se află clădirea Poștei din Chișinău și Palatul de Cultură din orașul Bender.