Două rapoarte, două direcții: Parlamentul European se divide în privința politicilor privind fumatul și nicotina

În decurs de câteva săptămâni, Parlamentul European a transmis două semnale diferite cu privire la viitorul politicilor europene în domeniul tutunului și nicotinei.

Plenul a adoptat Raportul privind bolile cardiovasculare (CVD), un document axat pe prevenție, reducerea principalilor factori de risc pentru bolile netransmisibile și elaborarea unor politici fundamentate pe dovezi științifice. În forma aprobată, raportul recunoaște că diferitele categorii de produse cu nicotină pot avea profiluri de risc distincte. De asemenea, susține o abordare proporțională și diferențiată, inclusiv prin politici fiscale adaptate caracteristicilor fiecărei categorii de produse.

În paralel, Comisia pentru Sănătate Publică (SANT) a aprobat raportul referitor la implementarea Planului european de combatere a cancerului (BECA). Documentul propune măsuri mai restrictive, inclusiv în cazul produselor fără fum.

Obiectivul general este același: reducerea fumatului și protejarea sănătății publice. Diferențele apar însă la nivelul abordării și al măsurilor propuse. Întrebarea centrală este dacă toate produsele cu nicotină ar trebui reglementate în mod similar sau dacă politicile europene ar trebui să țină cont de profilurile lor diferite de risc.

Raportul BECA a readus în prim-plan o dezbatere care părea deja tranșată în alte dosare europene. Trebuie toate produsele cu nicotină tratate la fel sau ar trebui ca reglementarea să reflecte diferențele de risc dintre acestea?

Printre măsurile susținute în cadrul dezbaterii actuale se numără extinderea ambalajelor standardizate, introducerea unor restricții privind modul în care produsele sunt prezentate consumatorilor, apropierea nivelurilor de impozitare pentru diferite categorii de produse și posibile limitări suplimentare în privința aromelor sau a anumitor produse fără fum.

Susținătorii acestor propuneri consideră că ele sunt necesare pentru protejarea tinerilor și prevenirea inițierii consumului de nicotină. Criticii atrag însă atenția că multe dintre măsuri par să se îndepărteze de principiul diferențierii în funcție de risc, susținut recent de Parlamentul European în Raportul privind bolile cardiovasculare (CVD).

Raportul CVD recunoaște că diferitele produse cu nicotină pot avea profiluri de risc diferite. Documentul susține, totodată, politici fiscale diferențiate între categoriile de produse și o abordare bazată pe dovezi științifice și proporționalitate. În acest fel, sunt evitate măsurile generalizate, precum și accelerarea procesului de revizuire a Directivei privind produsele din tutun (Tobacco Products Directive – TPD).

Din această perspectivă, miza viitoarei revizuiri a TPD depășește cu mult adoptarea unor noi reguli tehnice. În joc se află direcția politicii europene în domeniu: va fi aceasta bazată pe reguli uniforme pentru toate produsele sau va ține cont de dovezile științifice, de rezultatele observate în statele membre și de diferențele de risc dintre produse?

Una dintre întrebările esențiale ale dezbaterii europene este dacă toate produsele cu nicotină trebuie tratate identic sau dacă politicile publice ar trebui să reflecte diferențele de risc identificate de comunitatea științifică. În cadrul No Smoke Summit 2026, desfășurat la Atena, medicul și cercetătorul Konstantinos Farsalinos a avertizat că politicile publice nu ar trebui construite pornind de la percepții sau obiective politice, ci de la evaluarea rezultatelor și a dovezilor disponibile.

„Dacă toate statele membre sunt supuse acelorași directive europene, dar obțin rezultate foarte diferite în reducerea fumatului, atunci trebuie să înțelegem ce funcționează și ce nu funcționează.”, a argumentat acesta.

În opinia sa, viitoarele decizii europene ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice, date din lumea reală și evaluarea impactului măsurilor adoptate. Intențiile declarate ale politicilor publice nu ar trebui să fie singurul criteriu de orientare.

În acest context sunt menționate frecvent exemple precum Suedia, care a coborât sub pragul de 5% fumători, dar și Cehia și Grecia, țări care au înregistrat în ultimii ani reduceri importante ale prevalenței fumatului.

Susținătorii abordării bazate pe reducerea riscurilor afirmă că aceste rezultate sunt relevante deoarece au fost obținute prin politici care au combinat măsurile tradiționale de control al tutunului cu accesul la alternative fără fum și cu o diferențiere mai clară între categoriile de produse. Potrivit acestora, experiențele naționale ar trebui analizate înainte de adoptarea unor reguli uniforme la nivel european.

În același timp, aceștia susțin că experiența unor state care au adoptat măsuri mai restrictive, inclusiv interdicții extinse asupra aromelor, arată că asemenea politici pot produce efecte neintenționate. Printre acestea s-ar putea număra dezvoltarea pieței ilicite, fără dovezi clare că astfel de restricții accelerează reducerea fumatului.

Pentru mulți specialiști, tocmai aceste experiențe diferite ar trebui să constituie punctul de plecare al viitoarei revizuiri a TPD. Procesul ar trebui să se bazeze pe știință și pe rezultate măsurabile, care să rămână principalele repere pentru elaborarea politicilor publice.

Dincolo de conținutul concret al fiecărui raport, unii observatori atrag atenția asupra unei probleme mai ample: credibilitatea procesului decizional european.

Atunci când aceeași instituție transmite, într-un interval foarte scurt, mesaje diferite cu privire la același subiect, apare riscul de a crea confuzie în rândul cetățenilor, al mediului economic și al autorităților naționale. Lipsa unei direcții clare poate alimenta și percepția că deciziile sunt influențate mai degrabă de considerente politice decât de o analiză consecventă a dovezilor disponibile.

O asemenea lipsă de coerență poate slăbi autoritatea Parlamentului European și poate accentua neîncrederea în procesul decizional. În domeniul sănătății publice, unde măsurile adoptate au efecte directe asupra milioane de oameni, predictibilitatea și claritatea politicilor sunt deosebit de importante.

Diviziunile nu apar doar între grupurile politice, ci și în interiorul acestora. Votul favorabil acordat raportului BECA de reprezentanți ai Partidului Popular European (PPE) se îndepărtează de poziția mai echilibrată susținută tradițional de acest grup și de compromisul reflectat în raportul CVD.

Rămâne de văzut dacă PPE va menține această linie în negocierile următoare sau dacă va reveni la o poziție mai apropiată de principiul diferențierii în funcție de risc. Evoluția negocierilor ar putea influența semnificativ forma finală a viitoarelor politici europene privind tutunul și nicotina.

Dezbaterea intensă dintre grupuri, diferențele din interiorul PPE și lipsa de aliniere dintre rapoartele BECA și CVD confirmă că Parlamentul European nu vorbește cu o singură voce în privința politicilor referitoare la tutun și nicotină.

În perioada următoare, atenția se va concentra asupra revizuirii TPD, unul dintre cele mai importante dosare europene din domeniul sănătății publice. Deciziile care vor fi luate în acest proces vor putea influența atât modul de reglementare a produselor existente, cât și accesul consumatorilor la alternative fără fum.

În acest context a avut loc una dintre cele mai ample consultări publice organizate de Comisia Europeană. Cele două etape ale consultării au strâns peste 123.000 de contribuții din întreaga lume.

Aproape 90% dintre contribuții s-au opus introducerii unor noi restricții pentru produsele din tutun și nicotină, în timp ce aproximativ 2% au susținut măsuri mai stricte. Rezultatul indică o diferență semnificativă între opiniile exprimate în cadrul consultării și propunerile restrictive aflate în discuție.

Mesajul dominant al acestor contribuții a fost că politicile privind fumatul și produsele cu nicotină ar trebui să fie proporționale, diferențiate și fundamentate pe dovezi stiintifice. Acestea nu ar trebui construite în jurul unor interdicții uniforme, aplicate fără distincție tuturor categoriilor de produse.

Rezultatul consultărilor și al negocierilor va arăta dacă Uniunea Europeană va opta pentru o abordare uniformă, aplicată tuturor produselor cu nicotină, sau pentru una care diferențiază reglementarea în funcție de profilul de risc și de rezultatele obținute în statele membre. Alegerea va defini nu doar viitorul TPD, ci și direcția generală a politicilor europene în domeniul reducerii fumatului și protejării sănătății publice.