Moldova colectează venituri fiscale de 21,2% din PIB într-un clasament mondial dominat de Danemarca
2392
Clasamentul mondial al țărilor cu cele mai mari și cele mai mici venituri fiscale
Principalele concluzii
Danemarca colectează venituri fiscale echivalente cu 45,3% din produsul intern brut (PIB), cea mai ridicată pondere din lume și de peste două ori mai mare decât cea de 19,5% înregistrată în Statele Unite.
Șapte dintre primele 10 țări cu cele mai mari venituri fiscale ca pondere în PIB se află în Europa.
Mai multe economii bogate în petrol se află aproape de coada clasamentului, deoarece veniturile obținute din resurse naturale reduc dependența de taxele tradiționale.
Veniturile fiscale diferă semnificativ de la o țară la alta. Aceste variații reflectă diferențele dintre sistemele fiscale, nivelul de dezvoltare economică și alte surse de venit ale guvernelor.
Pe baza celor mai recente date ale Fondului Monetar Internațional (FMI), comparația prezintă veniturile fiscale ca pondere în PIB în 2024. Datele permit evaluarea situației fiecărei țări în raport cu statele similare.
Țările în care guvernele se bazează cel mai mult pe taxe
În rândul economiilor dezvoltate, diferențele sunt considerabile. Danemarca colectează venituri fiscale egale cu 45,3% din PIB, în timp ce în Canada și Australia ponderea este de aproximativ 29%, iar în Statele Unite ajunge la doar 19,5%.
Clasamentul primelor 20 de țări după veniturile fiscale raportate la PIB în 2024:
Locul 1 – Danemarca: 45,3%
Locul 2 – Bulgaria: 38,8%
Locul 3 – Suedia: 38,7%
Locul 4 – Namibia: 35,3%
Locul 5 – Islanda: 33,4%
Locul 6 – Noua Zeelandă: 32,6%
Locul 7 – Norvegia: 31,3%
Locul 8 – Eswatini: 30,7%
Locul 9 – Luxemburg: 30,7%
Locul 10 – Finlanda: 30,4%
Locul 11 – Italia: 29,6%
Locul 12 – Belgia: 29,6%
Locul 13 – Canada: 29,5%
Locul 14 – Australia: 29,4%
Locul 15 – Muntenegru: 29,0%
Locul 16 – Franța: 28,7%
Locul 17 – Regatul Unit: 28,5%
Locul 18 – Austria: 28,3%
Locul 19 – Grecia: 27,8%
Locul 20 – Barbados: 27,8%
Aceste diferențe reflectă, în parte, modul în care statele își organizează sistemele fiscale și finanțează serviciile publice.
Țările nordice au, în general, baze de impozitare extinse, care permit finanțarea unor programe publice ample. În schimb, Statele Unite se bazează într-o măsură mai mare pe cheltuielile private pentru domenii precum sănătatea și pensiile.
Țările cu cele mai mici venituri fiscale
La celălalt capăt al clasamentului se află atât economii bogate în petrol, cât și unele dintre cele mai sărace țări ale lumii. Ambele categorii colectează relativ puține taxe, însă motivele sunt foarte diferite.
Clasamentul celor mai puțin dependente de veniturile fiscale în 2024:
Locul 1 – Libia: 1,2%
Locul 2 – Kuweit: 1,4%
Locul 3 – Irak: 1,7%
Locul 4 – Yemen: 2,0%
Locul 5 – Sudan: 2,0%
Locul 6 – Somalia: 2,2%
Locul 7 – Nigeria: 3,4%
Locul 8 – Qatar: 3,8%
Locul 9 – Bahrain: 4,4%
Locul 10 – Oman: 4,5%
Locul 11 – Sudanul de Sud: 4,8%
Locul 12 – Haiti: 5,0%
Locul 13 – Iran: 5,2%
Locul 14 – Guineea Ecuatorială: 5,5%
Locul 15 – Angola: 5,6%
Locul 16 – Myanmar: 5,6%
Locul 17 – Brunei: 6,1%
Locul 18 – Etiopia: 6,2%
Locul 19 – Sierra Leone: 6,4%
Locul 20 – Panama: 6,7%
Pentru principalii producători de petrol, resursele naturale reprezintă o sursă alternativă de venit pentru guvern. Kuweit colectează taxe echivalente cu doar 1,4% din PIB, în timp ce Qatar, Bahrain și Oman au ponderi mai mici de 5%.
În țările cu venituri reduse, colectările fiscale mici pot fi explicate de dimensiunea economiei informale și de capacitatea limitată a autorităților de a administra și colecta taxele. Astfel, niveluri similare ale veniturilor fiscale pot fi determinate, într-un stat, de bogăția în resurse naturale, iar în altul de dificultatea colectării veniturilor.
Diferența tot mai mare dintre taxele și cheltuielile Statelor Unite
Statele Unite ocupă o poziție aparte în comparația globală. Veniturile fiscale sunt mai mici decât în multe alte economii dezvoltate, în timp ce cheltuielile federale sunt prognozate să rămână mult peste veniturile guvernului federal.
În 2026, cheltuielile federale sunt estimate la 23,3% din PIB, față de venituri de 17,5%. Până în 2036, cele două valori ar urma să ajungă la 24,4% și, respectiv, 17,8%.
În același timp, cheltuielile nete cu dobânzile sunt prognozate să se dubleze și să ajungă la 2,1 trilioane de dolari, aproape cât toate cheltuielile discreționare ale guvernului federal.
Situația menține o diferență persistentă între veniturile colectate și cheltuielile efectuate de guvernul federal. O parte tot mai mare a bugetului este direcționată către plata datoriilor acumulate în trecut.
Veniturile fiscale în țările lumii
Veniturile fiscale ale statelor variază în funcție de nivelul de dezvoltare, capacitatea instituțională, structura sistemului fiscal și bogăția în resurse naturale. Lista de mai jos prezintă veniturile fiscale ca procent din PIB în 2024.
Afganistan: 10,9%
Albania: 19,8%
Algeria: 9,4%
Andorra: 15,8%
Angola: 5,6%
Antigua și Barbuda: 15,6%
Argentina: 22,8%
Armenia: 22,4%
Aruba: 21,0%
Australia: 29,4%
Austria: 28,3%
Azerbaidjan: 17,8%
Bahrain: 4,4%
Bangladesh: 7,4%
Barbados: 27,8%
Belarus: 27,2%
Belgia: 29,6%
Belize: 23,2%
Benin: 13,2%
Bhutan: 10,8%
Bolivia: 17,8%
Bosnia și Herțegovina: 22,6%
Botswana: 22,4%
Brazilia: 25,6%
Brunei Darussalam: 6,1%
Bulgaria: 38,8%
Burkina Faso: 18,8%
Burundi: 12,1%
Cabo Verde: 19,4%
Cambodgia: 12,5%
Camerun: 12,7%
Canada: 29,5%
Republica Centrafricană: 7,8%
Ciad: 7,4%
Chile: 19,6%
China: 13,0%
Columbia: 23,0%
Comore: 8,9%
Costa Rica: 13,2%
Coasta de Fildeș: 13,6%
Croația: 27,2%
Cipru: 25,3%
Cehia: 18,9%
Republica Democrată Congo: 9,8%
Danemarca: 45,3%
Djibouti: 11,0%
Dominica: 22,3%
Republica Dominicană: 14,5%
Ecuador: 13,6%
Egipt: 11,7%
El Salvador: 21,6%
Guineea Ecuatorială: 5,5%
Estonia: 22,9%
Eswatini: 30,7%
Etiopia: 6,2%
Fiji: 22,3%
Finlanda: 30,4%
Franța: 28,7%
Gabon: 13,3%
Georgia: 24,9%
Germania: 23,0%
Ghana: 13,3%
Grecia: 27,8%
Grenada: 23,6%
Guatemala: 11,8%
Guineea: 12,3%
Guineea-Bissau: 8,8%
Guyana: 8,2%
Haiti: 5,0%
Honduras: 17,5%
Hong Kong: 14,2%
Ungaria: 24,7%
Islanda: 33,4%
India: 18,1%
Indonezia: 10,1%
Iran: 5,2%
Irak: 1,7%
Irlanda: 20,5%
Israel: 24,9%
Italia: 29,6%
Jamaica: 25,6%
Japonia: 20,2%
Iordania: 15,4%
Kazahstan: 16,0%
Kenya: 12,9%
Kiribati: 17,5%
Coreea: 13,2%
Kosovo: 27,1%
Kuweit: 1,4%
Republica Kârgâză: 21,8%
Laos: 12,4%
Letonia: 22,8%
Liban: 10,3%
Lesotho: 23,5%
Liberia: 11,6%
Libia: 1,2%
Liechtenstein: 14,5%
Lituania: 22,3%
Luxemburg: 30,7%
Macao: 25,9%
Madagascar: 11,4%
Malawi: 14,1%
Malaezia: 12,5%
Maldive: 24,3%
Mali: 15,8%
Malta: 23,1%
Insulele Marshall: 13,9%
Mauritania: 15,3%
Mauritius: 23,1%
Mexic: 15,7%
Micronezia: 16,5%
Republica Moldova: 21,2%
Mongolia: 23,9%
Muntenegru: 29,0%
Maroc: 20,8%
Mozambic: 20,3%
Myanmar: 5,6%
Namibia: 35,3%
Nauru: 19,4%
Nepal: 16,4%
Țările de Jos: 26,5%
Noua Zeelandă: 32,6%
Nicaragua: 20,9%
Niger: 6,9%
Nigeria: 3,4%
Macedonia de Nord: 18,9%
Norvegia: 31,3%
Oman: 4,5%
Pakistan: 9,9%
Palau: 21,7%
Panama: 6,7%
Papua Noua Guinee: 12,1%
Paraguay: 11,4%
Peru: 14,3%
Filipine: 15,4%
Polonia: 22,2%
Portugalia: 24,9%
Qatar: 3,8%
Republica Congo: 10,6%
România: 16,4%
Rusia: 19,2%
Rwanda: 13,8%
Samoa: 24,1%
San Marino: 17,6%
Sao Tomé și Principe: 10,8%
Arabia Saudită: 7,2%
Senegal: 18,2%
Serbia: 23,5%
Seychelles: 27,4%
Sierra Leone: 6,4%
Singapore: 14,3%
Republica Slovacă: 19,6%
Slovenia: 21,5%
Insulele Solomon: 21,4%
Somalia: 2,2%
Africa de Sud: 25,2%
Sudanul de Sud: 4,8%
Spania: 23,9%
Sri Lanka: 12,4%
Sfântul Kitts și Nevis: 15,2%
Sfânta Lucia: 19,7%
Sfântul Vincent și Grenadinele: 23,6%
Sudan: 2,0%
Surinam: 18,9%
Suedia: 38,7%
Elveția: 20,0%
Tadjikistan: 17,1%
Tanzania: 11,9%
Thailanda: 16,0%
Bahamas: 17,3%
Gambia: 11,1%
Timorul de Est: 9,1%
Togo: 14,9%
Tonga: 22,0%
Trinidad și Tobago: 21,9%
Tunisia: 25,3%
Turkmenistan: 11,9%
Tuvalu: 17,0%
Turcia: 16,6%
Emiratele Arabe Unite: 18,2%
Uganda: 12,9%
Ucraina: 27,4%
Regatul Unit: 28,5%
Statele Unite: 19,5%
Uruguay: 18,2%
Uzbekistan: 13,6%
Vanuatu: 13,9%
Vietnam: 13,0%
Cisiordania și Gaza: 25,6%
Yemen: 2,0%
Zambia: 17,3%
Zimbabwe: 11,6%
Comparația arată că unele state colectează peste 40% din PIB sub formă de taxe, în timp ce altele ajung la mai puțin de 2%. Diferențele sunt influențate atât de structura economiei, cât și de resursele naturale și de capacitatea administrațiilor de a colecta venituri.
22.11.2026
18:05
22.11.2026
13:21
22.11.2026
12:17
22.11.2026
12:07
22.11.2026
11:57
22.11.2026
10:08
22.11.2026
10:06
22.11.2026
09:55
22.11.2026
07:42
22.11.2026
07:20
22.11.2026
06:13
22.11.2026
03:08
22.11.2026
18:05
22.11.2026
13:21
22.11.2026
12:17
22.11.2026
12:07
22.11.2026
11:57
22.11.2026
10:08
22.11.2026
10:06
22.11.2026
09:55
22.11.2026
07:42
22.11.2026
07:20
22.11.2026
06:13
22.11.2026
03:08
21.11.2026
23:30
21.11.2026
23:25
21.11.2026
23:01
21.11.2026
21:06
21.11.2026
20:55
21.11.2026
19:29
21.11.2026
17:23
21.11.2026
16:17
21.11.2026
15:03
21.11.2026
14:09
21.11.2026
13:16
21.11.2026
12:32
21.11.2026
12:08
21.11.2026
11:51
Cutremur puternic în Vrancea, resimțit și în R. Moldova, inclusiv la Chișinău
Dosar de CORUPȚIE la vârful Sindicatelor: Igor Zubcu, prins în flagrant în timp ce primea a doua tranșă dintr-o mită de 4 000 de dolari
Vocea Basarabiei TV a încheiat proiectul „Vocea Basarabiei – Vocea care unește Republica Moldova și România”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
PROVOCARE FĂRĂ PRECEDENT: Șapte drone au pătruns în R. Moldova și cinci s-au PRĂBUȘIT. Una dintre ele a zburat la câteva sute de metri de Președinție, Guvern și Parlament
„Bună Ziua”, justiție cu probleme penale! Foști magistrați români condamnați sau excluși din sistem, aduși de Veaceslav Platon la Chișinău să „facă ordine” în justiția din Moldova















