Repatrierea morților // Cât îi costă pe moldoveni să-şi îngroape acasă rudele decedate peste hotare

Durere // Pentru a aduce în Republica Moldova un moldovean decedat peste hotare, rudele acestuia trebuie să achite mii și chiar zeci de mii de euro

Sute de moldoveni plecați peste hotarele republicii mor anual în diferite țări ale lumii. De cele mai multe ori, moartea vine neanunțată, iar rudele nu sunt pregătite nici moral și nici financiar să suporte cheltuielile pentru a-i aduce acasă pe cei apropiați pentru un ultim rămas-bun. Companiile care aduc trupurile neînsuflețite percep taxe exorbitante. Adesea, rudele unui defunct apelează la mila oamenilor, pentru că statul oferă prea puțin. Moldovenii scot, de unde au, de unde nu au, bani grei numai ca să-și îngroape rudele în pământul natal.

Moarte subită, dar prevestită

Ghenadie Condratiuc locuia în Atlanta, SUA, de mai multă vreme și avea, împreună cu soția sa Rodica, cinci copii. Când a plecat pe lumea cealaltă, cel mic avea doar trei luni, iar cel mai mare era în clasa I. A murit brusc, în urma unui atac cerebral. Se întâmpla chiar în ultima zi din anul 2012. „Lucra taximetrist, iar luni dimineață, pe la ora patru, s-a pornit la lucru. A ieșit din garaj, a ajuns la mașină, dar nu a mai intrat în ea. I-a crăpat o venă de după cap, el avea hipertensiune intracraniană. A căzut jos și așa l-a găsit soția sa, dimineața”, își amintește mama bărbatului, Vera. Moartea lui i-a șocat pe toți cei dragi. Cu o zi înainte, Ghenadie își dăduse darea de seamă la biserica pe care o frecventa și unde era diacon. „Parcă le spusese la toți adio”, rememorează mama sa.

Din Atlanta, în Rădoaia

Mama a fost cea care a decis că trebuie să îl înmormânteze acasă, la Rădoaia, raionul Sângerei, chiar dacă era mai rentabil să meargă ea peste ocean. „Am viză deschisă până în 2020, dar nu am vrut să-l las în America. Din casa părintească a ieșit mire. Am ținut să-l aduc și să-l înmormântez lângă tatăl său, în țara mea, în cimitirul meu”, zicea ea. Familia nu s-a împotrivit dorinței mamei. Pentru a aduna banii necesari repatrierii, rudele și prietenii bărbatului au pus mână de la mână și au adunat peste 15 000 de euro. S-au implicat socrii lui, prietenii, rudele, dar și comunitatea religioasă din care făcea parte. „Greu l-am adus acasă, foarte greu. Când am aflat că a decedat, nu știam ce e cu mine, ce să fac, la cine să apelez?”, își amintește cu durere mama. Cadavrul fiului ei însă a ajuns în Republica Moldova după aproape 20 de zile de la deces, cu o săptămână întârziere.

Calvarul unui sicriu călător

„Noi am făcut mâncare, masa de pomenire, așteptam sicriul, au venit rudele din Italia, Rusia, din America. Și el nu venea... Băieții mei deja aveau biletele de întoarcere în Italia, toți au amânat zborurile și am mai așteptat o săptămână”, spune doamna Vera. Coșciugul a pornit din America și s-a plimbat prin mai multe țări, fiind reținut cinci zile la aeroportul din Roma. Cazul a fost intens reflectat în presă, la acel moment, iar rudele erau pregătite să se răfuiască cu compania „Air Moldova”, care era acuzată că a tărăgănat intenționat lucrurile. După ce apele s-au mai liniștit, familia a decis să nu mai apeleze la instanța de judecată. „Noi suntem creștini, așa s-a întâmplat, i-am iertat. Mângâierea mea acum este că știu că băiatul meu este la Domnul, în cer, și moartea lui a schimbat după asta multe vieți”, suspină adânc mama.

Repatriat din Norvegia

Dacă rudele lui Ghenadie Condratiuc au putut aduna singure banii, în cazul altui moldovean, lucrurile au fost altfel. Decesul lui Andrei Sârbu a zguduit orașul Soroca în vara anului trecut. Tânărul de 30 de ani muncea pe o navă de croazieră în Norvegia. A murit în timp ce încerca să își facă o fotografie lângă o stâncă și a căzut, din greșeală, în ocean. Moartea a survenit în urma impactului cu pietrele. Băiatul urma să împlinească 30 de ani la doar câteva zile după nefericitul accident. Trupul neînsuflețit a fost adus acasă timp de șapte zile. „Noi am avut un mare noroc, cred că așa a vrut Dumnezeu, că o fată care îl cunoștea pe Andrei și care a aflat despre tragedie să ne găsească ea toate telefoanele de la ambasade și să ni le dea”, povestește tatăl defunctului, Mihai Sârbu. „Noi sunam de câteva ori pe zi ca să ne interesăm ce și cum, am vorbit cu ambasadorul R. Moldova în Suedia (nu avem ambasadă în Norvegia – n.r.), ei s-au purtat bine cu noi, ne-au ajutat”, mai spune părintele care încă nu și-a revenit după tragedie. Timp de o săptămână, trupul neînsuflețit al copilului lor a ajuns acasă, iar compania pentru care muncea în Norvegia a achitat integral suma de 15 500 de euro – acestea fiind doar costurile pentru transportare. Acasă, părinții s-au ocupat doar de înmormântare.

Două săptămâni la morgă

Familia Tatianei Corovina a avut o dublă tragedie: pe lângă faptul că și-a pierdut fata, nu au avut nici bani să o aducă acasă din Franța, țara în care tânăra a murit. Cadavrul ei a stat două săptămâni la morga din Nisa, așteptând ca banii să se adune. Pentru ca sicriul să ajungă în Republica Moldova, comunitatea moldovenilor din Franța s-a implicat și a adunat o parte din bani. Cazuri similare au avut loc și în România. Șocant este cazul unui băiat decedat în Spania, care a stat câteva luni la morgă, pentru că familia sa nu putea găsi banii necesari repatrierii. Alteori, unele familii care își doreau morții acasă organizau campanii întregi de colectare de bani, așa cum s-a întâmplat și în cazul unui băiat decedat în Suedia, a cărui mamă nu avea bani nici măcar pentru a merge în țara cu pricina, ca să-i identifice cadavrul. Un alt caz de-a dreptul incredibil e cel al unei familii care a luat credit de la bancă pentru a-și aduce un mort acasă.

Statul compensează 50% din cheltuieli

De regulă, de transportarea cadavrelor se ocupă firme specializate. Și în R. Moldova există deja unele dintre acestea. Firmele pot administra întreg procesul: începând cu morga și terminând cu aducerea sicriului la destinația finală. Fiecare firmă își are propriile tarife, în funcție de costul sicriului și al modului de „livrare”: pe cale aeriană sau terestră. Banii pentru serviciile unei asemenea firme îi plătește integral persoana solicitantă. Ulterior, în anumite condiții, statul compensează 50% din costuri. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova, ambasadele se ocupă doar de perfectarea documentelor, nu și de repatrierea propriu-zisă. „Nicio instituție publică nu este obligată să contribuie cu bani. Doar atunci când este vorba de cazuri sociale, sunt alocați bani din Fondul republican de susținere socială a populației”, a declarat Ana Taban, șefa serviciului de presă.

Beneficiarii, persoane social-vulnerabile

Potrivit Regulamentului de distribuire a ajutorului din banii Fondului republican de susținere socială a populației, beneficiarii acestuia trebuie să fie persoane social-vulnerabile și să fi nimerit într-o situație excepțională: dezastru, avarii, conflicte armate, catastrofe ecologice, accidente sau deces al rudelor peste hotarele republicii. Pentru a primi ajutor, oamenii trebuie să scrie o cerere în care să descrie detaliat situația financiară. Ulterior, aceasta trebuie să fie însoțită de un set de alte documente: buletin de identitate și ancheta socială. Ultima trebuie să confirme venitul și starea familiei, dar și condițiile de trai. În cazul repatrierii, oamenii trebuie să aducă și documente care confirmă decesul rudei peste hotarele republicii, dar și acte care atestă transportarea și înmormântarea acesteia în R. Moldova. Pe lângă acestea, e nevoie și de documente care arată ce sumă a fost cheltuită pentru repatriere.

Nadejda Boboc, director al Fondului republican de susținere socială a populației:

„Legislația ne permite să lucrăm cu persoane care sunt domiciliate în R. Moldova. Dacă acestea prezintă toate documentele necesare din care se vede clar să persoana locuiește în acest stat, iar dosarul său are toate actele necesare, care adeveresc costurile pentru transport, sicriu, îmbălsămare, atunci își poate primi compensația timp de o lună de zile. Doar rudele de gradul I pot cere o compensație. În anul 2012, am soluționat 220 de astfel de cazuri, iar oamenii au primit, în total, 3 377 690 de lei din fondul pentru repatrierea rudelor decedate peste hotare. Pentru anul precedent avem mai puține cazuri, iar asta din cauză că persoanele care cereau compensație nu aveau domiciliul în R. Moldova”.

Cadavrul călător

Un caz de-a dreptul bizar s-a întâmplat în Marea Britanie, în 2010. Două femei de origine germană au încercat să urce cadavrul unui bătrân mort, de 91 de ani, într-un avion care zbura spre Berlin. Acestea au fost prinse de paznici, transmite BBC. Trupul bătrânului a fost așezat într-un scaun cu rotile, iar femeile i-au pus pe ochi o pereche de ochelari de soare de culoare neagră și afirmau că acesta „doarme”. Cele două femei erau rude de-ale bărbatului, care intenționau să îl înmormânteze în Germania.

Cât costă repatrierea?

Potrivit firmei „Ritus”, care se ocupă de transportarea cadavrelor în R. Moldova, taxele sunt stabilite în funcție de distanță. Pentru țările din Uniunea Europeană, 1 km costă 1,2 euro. Dacă sicriul trebuie adus din Rusia sau Ucraina, taxa este mai mică – 5 lei pentru 1 km.

Vă prezentăm mai jos unele prețuri medii pentru aducerea unui sicriu de peste hotare în R. Moldova:

Moscova, Rusia – 720 de euro

Sankt Petersburg, Rusia – 915 euro

Padova și Milano, Italia – 2 200 de euro

Roma, Italia – 2 600 de euro

Berlin, Germania – 1 400 de euro

Frankfurt, Germania – 2 200 de euro

Paris, Franța – 2 900 de euro

Firma nu ia comenzi pentru decedații de peste ocean, însă colaborează cu parteneri specializați de acolo. Prețurile pentru transporturile aeriene cresc de două-trei ori.