„Răscoala” oamenilor nimănui


Alungați în stradă. Așa s-ar putea pomeni o bună parte dintre persoanele care sunt adăpostite acum la Centrul de plasament temporar din capitală, dacă nu-și vor găsi o altă casă
Reguli noi pentru persoanele fără un acoperiș deasupra capului și care și-au găsit un locușor la Centrul de plasament temporar și orientare a persoanelor fără un loc stabil de trai de pe strada Haltei din capitală. Dacă până acum aceștia puteau sta aici cât le poftea inima, acum vor avea voie să se adăpostească doar trei luni, după care să-și găsească o altă casă. Astfel, noul director susține că vrea să scape de cei care „parazitează”. „Regulamentul centrului asta și prevede. Orice persoană nu are dreptul să stea aici mai mult de trei luni, dar aici avem și de cei care stau de ani buni, chiar mai mult de cinci ani. Vin aici, stau bine-mersi, nimic nu fac, cer drepturi și parazitează. Chiar dacă le propunem vreun loc de muncă, nu vor. În plus, avem și persoane fără adăpost din diferite raioane, ceea ce este contrar regulamentului. Aici trebuie să fie doar din municipiul Chișinău. Dar ce să facem cu ceilalți? ”, se întreabă directorul centrului, Rostislav Chelmenciuc.
Acord cu ANOFM
Potrivit acestuia, Centrul a încheiat deja un acord cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) care și-a luat angajamentul să ofere suport informațional în găsirea unui loc de muncă pentru cei rămași pe drumuri. „Sunt și de ce care lucrează, dar nu au încheiat contracte de muncă, iar asta ar însemna că, odată ajunși la vârsta de pensonare, nu vor avea parte de o pensie cât de cât decendă și care să le permită să se întrețină la bătrânețe. Vrem să-i aduce pe toți în albia legalității și le spunem că, pe lângă drepturi, mai au și obligații”, susține Chelmenciuc.
Refuză să plece
Pe de altă parte, boschetarii îl critică pe noul director și spun că nu au unde se duce dacă vor fi alungați de aici. „Nu am nici casă și nici familie, dar de muncit nu pot. Nu vedeți ce e cu mine? Nu știu ce vom face. Hai că acum este vară și vom dormi pe sub vreun copac, dar iarna? O să înghețăm de vii”, ni se plânge Tamara Durleștean.
„Aruncați” la poarta centrului
Problema cea mai dureroasă a celor de la centru e că, deși regulamentul instituției prevede că aici nu au dreptul să ajungă persoane cu grad de invaliditate ori bolnavi psihici, acestea ajung, totuși, aici. „Am avut un caz când cei de la Urgență ne-au adus un bărbat fără ambele picioare. Se târa practic pe jos. Le-am spus că nu avem dreptul să-l primim, atunci medicii s-au întors și ne-au adus un certificat, precum că această persoană se deplasează. Da, el se deplasează, dar cum? Târându-se? Cinism nu alta. Și cum să nu-l primesc? Dacă îl las în stradă și Doamne ferește se întâmplă ceva, păi tot noi putem fi trași la răspundere pentru neacordare de ajutor”, ne spune indignat directorul centrului.
Pe lista de așteptare stă acum pentru a fi plasat la Azilul de bătrâni și un fost profesor de istorie. Fără casă, orb și fără familie, acesta a ajuns la centru. „Dacă e să ținem cont de regulament, nici pe acesta nu trebuia să-l primim, dar ce să facem cu el? A fost omul toată viața profesor de istorie. Așa i-a fost soarta că a ajuns pe drumuri. Să-i întoarcem și noi spatele? Acum, tot noi îi perfectăm documentele pentru ca să-l plasăm la Azilul de bătrâni, deși nu suntem obligați să facem acest lucru”, zice Chelminiciuc.
Un alt fel de centru
Singura soluție, potrivit lui Chelminiciuc, este un alt fel de centru, unul mult mai spațios și care să poată adăposti mai multe persoane. Deocamdată, ideea este doar pe hârtie, iar dacă s-ar bucura nu doar de susținerea primăriei capitalei, dar și a statului, problema va putea fi soluționată mai ușor. „Credem că doar așa vom putea soluționa cât de cât problema. Cei fără adăpost vor veni, îi vom resocializa, trata în caz de boală și îi vom ajuta să-și găsească un loc de muncă. Astfel vom curăța și orașul de boschetari, care de altfel ne fac orașul mai urât când îi vedem dormind pe sub copaci, canalizare ori blocuri de locuit”, susține directorul centrului.
Faptul că acest centru ar putea deveni mai spațios ne-l confirmă și șeful Direcției municipale de asistență socială, Valeriu Negru. „Ne este în plan ca la anul să mărim capacitatea centrului, cel puțin până la 100 de locuri. Dar pentru asta avem nevoie și de surse financiare. Examinăm acum această posibilitate”, susține Negru.
Cât privește „răscoala” boschetarilor, funcționarul susține că orice schimbare e dureroasă, dar tratabilă. „Nu putem să-i ținem ani buni la Centru. Acum, fiecare dosar în parte va fi examinat de către o comisie specială și se va decide ce facem cu acea persoană. Dacă e sănătos și apt de muncă, îl plasăm în câmpul muncii, e în vârstă – la Azilul de bătrâni. Sigur că nu le va conveni, dar asta e situația”, ne spune șeful Direcției municipale de asistență socială.
Mii de boschetari
Până în prezent, de serviciile Centrului de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din capitală au beneficiat peste două mii de persoane, unele dintre care locuiesc aici permanent. Aceasta este unica instituție din R. Moldova care are menirea de a adăposti persoanele fără un loc stabil de trai. Deși capacitatea centrului este de doar 70 de locuri, numărul boschetarilor cazați aici depășește cu mult această cifră, în special în perioada rece a anului.






































































