R. Moldova solicită, de la București, RETRAGEREA trupelor rusești din Transnistria: „Nu sunt doar o sursă permanentă de pericol, dar și de alimentare a separatismului transnistrean”

Recentele aplicații militare din Transnistria, desfășurate împreună cu trupele ruse, au fost condamnate la Chișinău, iar Ambasada Federației Ruse în România s-a arătat deranjată că presa de peste Prut ar opera cu „clișee” când abordează acest subiect.

Misiunea diplomatică rusă de la București a arătat într-o declarație că scopul „exercițiilor antiteroriste” din stânga Nistrului a fost„reglarea interacţiunii în cazul unui atac terorist”.

„În acest context, nu este de prisos să reamintim că în Transnistria, în apropierea localităţii Kolbasnoe, se află depozitele cu o cantitate mare de muniţie moştenită din timpurile „Războiului rece” între Pactul de la Varșovia și NATO. Acestea ar putea reprezenta un interes potențial pentru teroriștii internaționali, care şi-au făcut ținte și în UE, și în Rusia, și în Tailanda, și în SUA… Adică, aproape în întreaga lume. Motivul principal al prezenței GOTR în Transnistria este protecţia depozitelor cu muniţie”, se menționa în declarația Ambasadei ruse.

Răspuns la această declarație a oferit Ambasada R. Moldova la București.

Într-un comunicat al misiunii noastre diplomatice la București se arată că „trupele ruse din raioanele de est ale Republicii Moldova subminează grav eforturile autorităților țării și ale comunității internaționale orientate spre reglementarea pașnică a conflictului”.

„În ceea ce privește potențialul interes al teroriștilor față de depozitele din apropierea „localității Kolbasnoe”, vom sublinia că acest interes ar dispare, dacă Rusia și-ar îndeplini obligațiunile asumate încă la Summit-ul de la Istanbul și și-ar retrage munițiile din zonă. În plus, ridică semne de întrebare dacă potențialul pericol terorist necesită aplicații militare cu forțarea râului Nistru”, cităm din aceeași sursă.

Potrivit Ambasadei R. Moldova în România, „atitudinea autorităților ruse și rolul trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu s-au schimbat principial de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut”.

„Statutul acestor trupe, la fel ca și atunci, rămâne unul ilegal, iar acțiunile lor sunt provocatoare și inadmisibile, reprezintă o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Manevrele militare, desfășurate frecvent în ultima perioadă cu participarea pretinșilor lideri de la Tiraspol, denotă existența unei interacțiuni consolidate între efectivele militare ale Federației Ruse și cele ale așa-ziselor structuri de forță transnistrene”, cităm din declarația Ambasadei R. Moldova în România.

CITIȚI și Interviu EXCLUSIV: „Armata transnistreană poate liber să AJUNGĂ, timp de 24 de ore, la Prut”

Ambasada Republicii Moldova în România reiterează apelul autorităților moldovenești adresat Federației Ruse de a-și retrage complet și necondiționat forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele luate pe plan internațional, fapt ce va asigura un climat favorabil reglementării pe cale pașnică a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Citiți mai jos întreaga declarație a Ambasadei R. Moldova la București:

„Ambasada Republicii Moldova în România a luat act de declarația Ambasadei Federației Ruse în România „Despre exerciţiile militare recente din Transnistria”, din 18 august a.c., și face următoarele precizări.

Ambasada Republicii Moldova în România își exprimă regretul că onorata Ambasadă a Federației Ruse, în încercarea de a justifica aplicațiile militare repetate ale Grupului Operativ de Trupe Ruse, desfășurat în Transnistria, în comun cu structurile de forță ale Tiraspolului, și fără informarea Comandamentului Mixt Militar al pretinselor forțe de menținere a păcii din zona de securitate, interpretează arbitrar și tendențios, nu doar scopul aplicațiilor militare amintite, dar și istoricul, rolul și scopurile prezenței trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În ceea ce privește istoricul trupelor ruse în raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova, rolul acestora la apariția și perpetuarea separatismului transnistrean, acestea au fost detaliat elucidate în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Ilașcu și alții versus Moldova și Rusia (din 8 iulie 2004), precum și în cea cu privire la Cazul Catan și alții împotriva Moldovei și Rusiei (19 octombrie 2012). Printre altele, în hotărârea CEDO din 8 iulie se arăta că „în timpul conflictului moldovenesc din anii 1991-1992, forțe ale fostei Armate a 14-a (care a aparținut succesiv URSS-ului, CSI-ului și apoi Rusiei) staționate în Transnistria au luptat împreună și cu forțele separatiste transnistrene. Importante cantități de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate în mod voit separatiștilor care au putut, în plus, să obțină și alte arme fără ca militarii ruși să se opună. Pe lângă aceasta, de-a lungul confruntărilor dintre autoritățile moldovene și separatiștii transnistreni, conducătorii ruși au susținut, prin declarațiile lor, autoritățile separatiste. Astfel, autoritățile ruse au contribuit atât militar, cât și politic la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei, care face parte din teritoriul Moldovei. Chiar și după armistițiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat să susțină din punct de vedere militar, politic și economic regimul separatist, permițându-i astfel să supraviețuiască, și obținând o anumită autonomie față de Moldova”.

Participarea recentă a trupelor ruse la exerciții militare alături de cele separatiste demonstrează că atitudinea autorităților ruse și rolul trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu s-au schimbat principial de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Statutul acestor trupe, la fel ca și atunci, rămâne unul ilegal, iar acțiunile lor sunt provocatoare și inadmisibile, reprezintă o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Manevrele militare, desfășurate frecvent în ultima perioadă cu participarea pretinșilor lideri de la Tiraspol, denotă existența unei interacțiuni consolidate între efectivele militare ale Federației Ruse și cele ale așa-ziselor structuri de forță transnistrene. Acestea contravin nu doar normelor de drept internațional, dar și articolului 4 al ”Convenției cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”, semnată la 21 iulie 1992, de președinții Boris Elțin și Mircea Snegur, care a pus capăt războiului moldo-rus de pe Nistru. Conform acestui articol, „Unitățile Armatei a 14-a a Forțelor Armate ale Federației Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu strictețe neutralitatea”.

În vederea unei informări corecte a opiniei publice, Ambasada Republicii Moldova în România amintește că, chiar din prima zi a proclamării independenței sale, conducerea Republicii Moldova a solicitat conducerii Federației Ruse să-și retragă trupele dislocate ilegal pe teritoriul țării. Dar, deși au trecut aproape 25 de ani de atunci și Moscova s-a angajat atât pe plan bilateral cât și multilateral (de exemplu la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999) să-și retragă formațiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle în raioanele de est, violând normele de drept internațional și Constituția Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul țării.

Recentele aplicații militare demonstrează că trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt doar o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului nostru, dar și de alimentare a separatismului transnistrean, dat fiind că liderii de la Tiraspol văd în prezența trupelor ruse, dislocate în regiune, un suport moral, politic și militar al acțiunilor lor. În consecință, trupele ruse din raioanele de est ale Republicii Moldova subminează grav eforturile autorităților țării și ale comunității internaționale orientate spre reglementarea pașnică a conflictului. În ceea ce privește potențialul interes al teroriștilor față de depozitele din apropierea „localității Kolbasnoe”, vom sublinia că acest interes ar dispare, dacă Rusia și-ar îndeplini obligațiunile asumate încă la Summit-ul de la Istanbul și și-ar retrage munițiile din zonă. În plus, ridică semne de întrebare dacă potențialul pericol terorist necesită aplicații militare cu forțarea râului Nistru.

Ambasada Republicii Moldova în România reiterează și cu această ocazie apelul autorităților moldovenești adresat Federației Ruse de a-și retrage complet și necondiționat forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele luate pe plan internațional, fapt ce va asigura un climat favorabil reglementării pe cale pașnică a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova”.