R. Moldova, statul din Europa care alocă cei mai puțini bani pentru SĂNĂTATE: Măsurile pe care trebuie să le întreprindă autoritățile pentru a redresa situația

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în R. Moldova, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE. În valori absolute, cheltuielile per capita din R. Moldova sunt de 9,5 ori mai mici decât media din Uniunea Europeană, afirmă economistul de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestuia, pentru anul 2019 autoritățile planifică să aloce pentru ocrotirea sănătății 8,8 miliarde lei, dintre care 7,5 miliarde sunt banii acumulați și cheltuiți prin intermediul Fondului de Ocrotire a Sănătății, iar 1,3 miliarde - alocări suplimentare din bugetul de stat pentru diverse programe și investiții.

„Raportat la PIB, cheltuielile pentru sănătate în anul 2019 vor constitui 4,2%, față de 4,3% în 2018, cea ce reprezintă minimumul din ultimii 14 ani. Media în UE este de 9,6% din PIB, iar cel mai puțin alocă România - 5,2% din PIB. Din țările din afara UE, doar Turcia în 2017 a alocat mai puțin decât R. Moldova. În valori absolute, lucrurile stau și mai prost. R. Moldova alocă anual 515 USD per/capita, ceea ce este de 9,5 ori mai puțin decât media din UE”, susține Ioniță.

Economistul propune câteva măsuri urgente care ar permite aducerea R. Moldova la nivelul minimumului din UE în ceea ce privește banii alocați pentru ocrotirea sănătății.

„Nu este echitabil ca oamenii, care duc un mod de viață sănătos să achite pentru cei care deliberat decid să-și distrugă sănătatea. Pentru a rezolva această problemă, este necesar de introdus o taxă pe viciu la vânzarea de produse din tutun și băuturi alcoolice. Pentru simplificarea administrării ei, taxa va fi unificată cu acciza la produsele sus-numite, însă integral se va vira în Fondul de Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM). Prin taxa de viciu pot fi acumulate suplimentar în Fondul AOAM 0,5-1 miliarde de lei anual, ceea ce va majora cheltuielile pentru sănătate cu până la 0,5% din PIB”, crede expertul.

O altă măsură urgentă ar fi dezvoltarea Asigurărilor Medicale Facultative: „O sursă semnificativă de veniturile ale Sistemului de Ocrotire a Sănătății în țările UE sunt asigurările benevole ale cetățenilor, suplimentar asigurărilor obligatorii. Pentru încurajarea unor astfel de asigurări, este necesar de oferit asigurărilor facultative același regim fiscal ca și la asigurările obligatorii. Pentru aceasta, primele de asigurări medicale facultative nu trebuie să fie incluse în veniturile cetățenilor și să nu fie supuse impozitului pe venit. Scopul urmărit este ca cel puțin 10% din salariați să aplice la asigurări medicale facultative. Această măsură ar putea da sistemului de ocrotire a sănătății suplimentar 500 de milioane de lei anual”.

De asemenea, Ioniță crede că ar trebui și de majorat alocațiile din Bugetul de Stat pentru programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății.

„În prezent, suplimentar la Fondul AOAM Guvernul alocă circa 1,3 miliarde lei pentru diverse programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății, ceea ce reprezintă 0,6% din PIB. Este necesar ca în 5 ani de adus acest indicator la cel puțin 1,2% din PIB. Asta presupune o majorare anuală cu 0,1% din PIB sau 200 de milioane de lei în prețurile anului 2019”.

Nu în ultimul rând, Veaceslav Ioniță este convins că e nevoie și de creșterea numărului de persoane asigurate. „Pentru că mai mult de jumătate din populația ocupată nu are un loc de muncă oficial, Fondul AOAM este lipsit de cel puțin 600 de mii de persoane asigurate. Sarcina Guvernului este ca, prin politici active, să includă cât mai multe persoane neasigurate în sistemul de asigurare medicală. În acest sens, Guvernul a creat cadrul legal necesar: legea zilierilor, persoanele fizice autorizate. Aceste măsuri active trebuie să urmărească includerea în sistemul de asigurări sociale în următorii 3-5 ani a cel puțin 100 de mii de persoane, ceea ce ar oferi suplimentar până la 300 de milioane de lei anual. Toate aceste măsuri vor permite majorarea alocațiilor pentru sănătate la cel puțin 5% din PIB, față de 4,2% nivelul actual”, a conchis economistul.