Studiu: Obezitatea costă România 2,5 miliarde de euro anual și apasă pe economiile europene

Obezitatea și excesul de greutate provoacă pierderi anuale de miliarde de euro economiilor europene. În România, povara economică ajunge la 2,5 miliarde de euro pe an, echivalentul a 0,7% din PIB. Pe lângă cele peste 278.000 de decese asociate și riscul crescut de boli cronice grave, experții atrag atenția asupra costurilor indirecte uriașe generate de absenteism și de scăderea productivității. Aceștia solicită recunoașterea urgentă a obezității ca afecțiune de sine stătătoare.

Obezitatea și excesul de greutate costă anual miliarde de euro economiilor europene, iar povara financiară este comparabilă cu sumele alocate de unele state pentru locuințe sau apărare. Datele sunt prezentate într-un raport realizat pentru industria farmaceutică.

Dincolo de efectele asupra stării de sanatate a populației, obezitatea și un indice de masă corporală (IMC) ridicat pun o presiune tot mai mare asupra economiilor europene. Aceste probleme generează cheltuieli anuale considerabile, atât prin costuri directe, cât și prin pierderi indirecte, potrivit unei noi analize din sectorul farmaceutic.

Cheltuielile totale anuale reprezintă între 0,7% și 1,4% din PIB-ul național în Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit. Acestea sunt țările incluse în studiul realizat de Office of Health Economics (OHE), la solicitarea Federației Europene a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice (EFPIA).

„Combaterea obezității este necesară pentru protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor, pentru apărarea sistemelor noastre europene de sănătate și pentru garantarea unei creșteri economice sustenabile în Europa”, a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice (EFPIA), organizație care a finanțat cercetarea.

În 2024, 26% dintre adulții din Europa sufereau de obezitate, definită printr-un indice de masă corporală de cel puțin 30. Alte 30% dintre persoane erau supraponderale, iar situația este estimată să se agraveze. Previziunile arată că, până în 2035, jumătate din populația adultă a lumii va fi supraponderală sau obeză.

În Europa, prevalența excesului de greutate și a obezității în rândul adulților a crescut cu 22%. În același timp, cazurile de obezitate propriu-zisă au înregistrat o majorare de peste 75% față de nivelurile din 1990.

Atât obezitatea, cât și excesul ponderal implică o factură financiară foarte ridicată în întreaga Europă. În comparație cu alte mari capitole de cheltuieli publice, raportul indică faptul că povara economică a unui IMC ridicat, ca pondere din PIB, este comparabilă cu bugetele alocate de unele țări pentru locuințe și apărare.

Impactul economic anual estimat variază de la 2,5 miliarde de euro în România până la 55,2 miliarde de euro în Germania. În Regatul Unit, costurile economice totale ajung la 43,2 miliarde de euro. Spania, Italia și Franța înregistrează, fiecare, aproximativ 20 de miliarde de euro.

Raportat la PIB, costurile generate de un IMC ridicat oscilează între 0,7% în România și 1,4% în Grecia și Regatul Unit.

În Germania, unde ponderea ajunge la 1,3%, în Spania, cu 1,2%, și în Irlanda, cu 1,1%, impactul problemelor de greutate asupra economiei depășește chiar cheltuielile naționale pentru apărare.

Aceste cifre se traduc printr-un cost pe cap de locuitor cuprins între 131 de euro pentru un rezident din România și 662 de euro pentru un rezident din Germania.

Obezitatea și excesul de greutate sunt asociate cu 278.000 de decese și cu pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă numai în cele opt state analizate în studiu.

Pe lângă faptul că reprezintă o problemă medicală de sine stătătoare, obezitatea este un factor de risc major pentru afecțiuni netransmisibile. Printre acestea se numără diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, steatoza hepatică, cunoscută și drept ficat gras, diferite forme de cancer, tulburările neurologice, bolile respiratorii cronice și afecțiunile aparatului digestiv.

Costurile generate de tratarea acestor boli s-au ridicat la 100,4 miliarde de euro. Germania a înregistrat cea mai mare cotă, de 30 de miliarde de euro.

Raportul semnalează însă și o pondere substanțială a costurilor indirecte. Acestea includ pierderile economice provocate de absenteism, inactivitate pe piața muncii, îngrijire informală și decese premature. În plus, scăderea productivității contribuie la amplificarea poverii asupra economiilor și sistemelor sociale.

Concluziile raportului arată că abordările clasice de prevenție și gestionare „nu au produs rezultatele dorite”. Specialiștii consideră că este necesară o strategie mai amplă, care să includă atât măsuri de prevenție, cât și diagnosticarea și tratarea adecvată a pacienților.

„Este nevoie de o schimbare urgentă de percepție, prevenție, diagnostic și tratament pentru a îmbunătăți starea pacienților, a reduce presiunea costurilor asupra serviciilor de sănătate și a stimula productivitatea economică și reziliența socială”, a subliniat Nathalie Moll.

Raportul formulează o serie de recomandări pentru a răspunde provocărilor medicale și economice generate de obezitate și de IMC-ul ridicat. Măsurile pornesc de la recunoașterea oficială a obezității ca boală de sine stătătoare, nu doar ca factor de risc, și ajung până la extinderea accesului la prevenție și la tratamente moderne.