PROIECT: Hai la țară!

Călătorii // Un tânăr din Chișinău a pornit o afacere menită să promoveze turismul în R. Moldova. Proiectul încurajează turiștii să descopere cât de frumoasă poate fi viața de la țară

Covoarele de pe pereți, Casa Mare, animalele care aleargă în jurul casei și plăcintele coapte, scoase aburinde din cuptor, sunt doar la un click distanță de cei care duc dorul satului. Dacă unii moldoveni visează la odihnă în Turcia, Italia și Spania, alții spun cu mâna pe inimă că R. Moldova este o comoară ce trebuie încă descoperită. Alexei Guțaga este unul dintre îndrăgostiții de plaiurile moldave. Născut și el la sat, a îndrăgit geografia R. Moldova și a hotărât să facă tot ce poate ca și alții să se întoarcă la țară, la sat, la origini. A creat un site, unde doritorii pot alege destinațiile care li se par mai potrivite. Turiștii câștigă, pe de o parte, odihna la sat, iar gazdele își pun în buzunar un mic adaos financiar.

Căruța cu balegă de la Orhei

Proiectul s-a născut de multă vreme și este rezultatul câtorva ani de cercetări. Alexei colinda țara pe bicicletă și, atunci când drumul era lung, plănuia să înnopteze pe la săteni. Oamenii însă erau speriați și nu erau foarte primitori de oaspeți. În Orhei, de exemplu, există doar câteva pensiuni, care au prețuri pipărate: câte 1 000 de lei pentru o noapte, iar borșul costă 200 de lei. Alexei spune că există chiar și o legendă, bazată pe fapte reale, care spune că la deschiderea unei astfel de pensiuni, unde se adunase lume multă și aleasă, printre care și oficiali, un orheian a adus o căruță plină cu balegă și a răsturnat-o în ograda pensiunii. În semn de protest - casele obișnuite de ce nu pot fi pensiuni mici? Potrivit legislației, ele trebuie să întrunească atâtea condiții, încât îți vine să dai mâinile în jos înainte de a le ridica, spune Alexei. Acesta s-a gândit la o metodă prin care gospodarii simpli să poată primi turiști la gazdă, pentru una sau câteva nopți.

De la 100 la 200 de lei

A analizat legislația în domeniu și a înțeles că va merge pe calea chiriei simple. „Băbuțele care primesc turiști la gazdă ne dau nouă 25% din banii turistului, iar restul și-i păstrează. Din banii aceștia noi plătim biroul, internetul și alte cheltuieli. Cu cei care primesc la gazdă încheiem contracte, totul este legal, iar ei plătesc statului impozite pentru chirie. Prețurile sunt relative: de la 100 la 200 lei. Aici intră și un mic dejun simbolic pentru turiști. „Avem conectate acum 25 de gospodării, dar planificăm să avem 500 în anul acesta”, povestește autorul proiectului. Trebujeni, Ustia, Văleni sau Palanca sunt câteva din satele pe care le pot alege acum turiștii. Odihna lângă Nistru pare atrăgătoare pentru mulți tineri, povestește Alexei.

Lapte proaspăt de capră

În gospodăria Agripinei Starcenco de 57 de ani din localitatea Trebujeni, Orhei, s-au odihnit vara și toamna trecută peste 20 de turiști din țară și din străinătate. Pentru că este deja la pensie, femeia s-a gândit că e o idee bună oferta asta cu închirierea casei personale pentru turiști. Mai ales că are o locuință frumoasă și modernă, cu baie, cabină de duș și trei camere spațioase. Le gătește un mic dejun simbolic și îi cazează, iar pentru oferta asta primește 150 de lei. Dacă oamenii vor mai mult, se înțeleg pe loc cu doamna Agripina, iar ea le gătește ce poftesc. „Vara trecută am avut o delegație de 10 turiști veniți din Europa. Apoi, alți turiști, deja din Moldova, care au venit la „Gustar”, vreo cinci moldoveni. Le-a plăcut tare mult la țară, aici e aerul curat, poți să deschizi noaptea geamul și să dormi cu el așa fără să te temi de nimic. Natura e pitorească, eu am un foișor unde ei se odihnesc”, povestește doamna Agripina. „Mulg caprele mele și le dau lapte proaspăt. Unde mai vezi așa ceva la oraș? Turiștii îmi cer să mulgă ei caprele, fac fotografii cu animalele, stau și se uită la mine cum eu gătesc. Le fac zeamă, plăcinte și sarmale”, se laudă femeia.

Acasă la „Bunica bate toba”

Femeia spune că banii pe care îi primește de la proiectul „Hai la țară” îi sunt de ajuns. „Am o pensie din Rusia, nu sunt cetățean al R. Moldova. Eu nu am nevoie de multe, locuiesc numai cu soțul. Îmi ajunge”, spune mătușa Agripina. „Eu cred că proiectul acesta va lua amploare, nu este unul scump. La țară, turistul găsește totul natural, ouă, lapte, carne de casă. De ce să nu vrea oamenii să vină?”, se întreabă gospodina din Orhei. Turiștii pot ajunge acasă chiar și la bunica care a ajuns vedetă datorită tobei pe care o bate și grație formației „Zdob și Zdub”. Lidia Bejenaru are planuri mari pentru turiștii care vor veni la ea: îi va învăța să bată toba. „Îi aștept, cum să nu? O să le gătesc sărmăluțe, saramură de pește, la noi aici la țară totul este mai interesant ca la oraș! Avem iaca balta, păsări, lebede”, povestește doamna Bejenaru.

Suport financiar din partea PNUD

Autorii proiectului au toate speranțele că acesta va prinde la moldoveni, mai ales că acum sunt susținuți și de PNUD. Proiectul lui Alexei a primit aproape 86 000 de dolari, bani pe care tânărul îi investește în certificate, studii în domeniul turismului, tehnică și promovare. Acesta vrea să facă și o aplicație pentru iPhone și Android, care să conțină o hartă cu toate atracțiile turistice din R. Moldova. Aceasta va avea incorporat și un ghid audio, astfel încât doritori să poată afla cât mai multă informație despre muzee, mănăstiri și monumentele istorice. Alexei își propune să facă atractiv turismul de la sate și să ajute și țăranii să câștige un ban în plus.

Tot mai puțini turiști

Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul turiștilor care au mers să se odihnească în sate a scăzut simțitor în ultimii ani. Dacă în 2004 Republica Moldova a primit și cazat în jur de 48 000 de mii de turiști la țară, șase ani mai târziu, numărul lor a scăzut simțitor – până la 18 000. În ultimii doi ani, datele statistice arată că domeniul își revine, încercând să atingă nivelul din 2004. Agenția Turismului susține că face multe pentru a promova turismul, realitatea este, deocamdată, însă sumbră.