Concluziile IDIS „Viitorul”, după ce PE a solicitat suspendarea finanțării pentru R. Moldova: „Bugetul va fi executat, dar nu va fi unul de dezvoltare”

Guvernul își va putea onora obligațiile sociale: plata pensiilor, salariilor, însă trebuie, deja al patrulea an consecutiv, să ne limităm în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Astfel, costurile suspendării finanțării UE vor fi suportate de cetățeni prin majorarea poverii fiscale, consideră experții IDIS „Viitorul”, după ce Parlamentul European a cerul Comisiei Europene să suspende finanțarea R. Moldova.

„Potrivit prognozelor IDIS „Viitorul” de acum două luni, bugetul de stat va fi executat peste prognoză. Acest fapt se datorează în primul rând estimărilor pesimiste ale Ministerului Finanțelor. În luna mai am anticipat că granturile în acest an vor fi mult sub nivelul prognozat. Considerăm că ele vor atinge cota maximă de 0,9 miliarde lei, față de 2,8 miliarde planificat. În schimb vor crește veniturile din impozite, taxe și contribuții de asigurări sociale și medicale”, se arată în analiza IDIS „Viitorul”.

Experții anticipează că bugetul va fi executat, însă acest buget este mai degrabă unul de supraviețuire și nu de dezvoltare, iar Guvernul își va putea onora obligațiile sociale, cum ar fi plata pensiilor și salariilor. Totuși, deja al patrulea an consecutiv trebuie să ne limităm investițiile în infrastructură.

Sursa citată a explicat și cum Guvernul reușește să acumuleze bani la buget: „Foarte simplu, din contul populației. Al doilea an consecutiv veniturile Bugetului Public Național (BPN) sunt mai mari decât cele planificate. Anul trecut BPN s-a supraexecutat cu 2,3 miliarde lei, iar în 2018 anticipăm o supraexcutare cu 2,6 miliarde lei. Această supraexecutare sa datorează îmbunătățirii administrării fiscale prin creșterea valorii în vamă a mărfurilor importate, majorarea salariului minim pe economie și lupta cu economia tenebră. Evident că toate aceste lucruri sunt bune și nobile, însă dacă veniturile BPN cresc, la cineva ele scad. Evident că BPN național a primit 5 miliarde lei suplimentar de la noi. Asta s-a răsfrânt asupra prețurilor la mărfurile procurate, la salariile real primite și veniturile agenților economici. Altfel spus, Guvernul, în plină criză și neavând capacitatea de a restabili relațiile cu partenerii externi, a găsit unica soluție realistă: creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor”.

Experții IDIS „Viitorul” au încercat să răspundă și la întrebarea: Câți bani a ratat R. Moldova de la înrăutățirea relațiilor cu partenerii externi?

„Greu de calculat, dar nu și imposibil. Moldova și-a îmbunătățit constant relațiile cu partenerii externi în perioada 2010-2014. Iar după semnarea Acordului de Asociere, asistența financiară externă sub formă de granturi a atins nivelul de 4 miliarde lei în anul 2014. Dacă în perioada 2000-2013 asistența financiară externă a constituit în media anual circa 1,5% din PIB, atunci după semnarea acordului asistența a crescut la 3,6% din PIB. Cu un efort suplimentar, în condițiile unei bune cooperări, Guvernul putea majora această asistență la 4% sau chiar 5% din PIB. În realitate, după jaful bancar, iar mai nou criza politică, asistența financiară externă s-a redus dramatic. În urma evaluărilor am considerat că oportunitățile de finanțare externă, dacă rămâneau la nivelul anului 2014, atunci în acest an R. Moldova trebuia să beneficieze de granturi în mărime de 5,6 miliarde lei, iar în realitate vom avea cu 4,7 miliarde lei mai puțin sau doar 900 de milioane lei”, spun experții.

Astfel, sursa citată precizează că ratările de oportunități în ultimii patru ani se ridică la 14,7 miliarde lei, bani care în mod normal trebuiau să meargă pentru modernizarea infrastructurii drumurilor, reparații de spitale, școli, reforme în domeniul justiției, reglementărilor.