Pepinierele cu pomi fructiferi din R. Moldova, ocolite de cumpărători

IMPAS // Sătenii din localitatea care se poate lăuda că a avut cea mai mare pepinieră din Europa au ajuns să stea cu puieții sub perete din cauză că cererea a scăzut brusc după embargoul rusesc

Sătenii harnici din Jora de Mijloc, Orhei, nu pot crede că ar putea veni o zi când puieții de pomi fructiferi nu vor fi principala preocupare a lor chiar din primele clipe ale ivirii zorilor. Și autoritățile locale spun că fiecare a doua gospodărie a jorenilor reprezintă „un cuib” de unde răsar cele mai noi și performante soiuri de pomi fructiferi, regiunea fiind cunoscută prin cei mai mari producători de puieți din R. Moldova.

Nu putea să stea izolat de principala îndeletnicire a jorenilor nici Vasile Brânză care a fugit de amarul străinătății „pentru că picioarele fug în lumea mare, dar inima doar acasă se oprește din alergat”.

„Am muncit mai mulți ani în Europa și am venit acasă pentru ca să mâncăm pâine împreună, la aceeași masă. De zece ani investim în ceea ce este specific acestor locuri – creșterea puieților de pomi fructiferi și a butașilor de viță-de-vie. Părea că lucrurile începeau să se aranjeze, însă obstacolele de care ne-am ciocnit anul trecut ne-au cam tăiat din elan”, spune cu amărăciune fermierul.

Puieții de pomi fructiferi, fără cumpărători

Vasile Brânză susține că are grijă de 20 de hectare pe care cresc butași de viță-de-vie, puieți de cireș, cais, măr, păr, vișin de soiuri noi și rezistente la cele mai vitrege condiții. Printre soiurile noi de pomi fructiferi care își fac loc pe piața autohtonă sunt puieții de măr de soi „Discovery” sau „Romus”, care reprezintă mândria agricultorului.

Totuși, munca sa nu a dat rezultatele așteptate. „Anul trecut am izbutit să vindem, în medie, cu 16 lei fiecare copăcel, însă în acest an nici cu cinci lei nu am cui să-i vând. Din 45 de mii de puieți de pomi fructiferi am reușit să comercializăm doar vreo cinci mii. Anul trecut, 95% din totalul pomilor au fost vânduți, iar anul acesta lucrurile stau invers”, suspină bărbatul.

Consecințele în lanț ale embargoului rusesc

Potrivit lui Vasile Brânză, situația s-a agravat din cauză că cererea a scăzut drastic în urma interdicțiilor Kremlinului privind produsele moldovenești. „Veneau livădarii din nord și cumpărau puieții pe care îi livrau în Rusia sau Belarus. Totodată, și faptul că pomicultorii au rămas fără bani după ce nu au avut unde să-și vândă merele a creat situația în care cei care vor să investească nu mai aleg să o facă în înființarea unei livezi. Mult au contribuit la crearea acestor probleme zvonurile că livădarii renunță la activitate, iar ramura va fi distrusă. Acest an a fost un an cu greutăți prin care nu am mai trecut de când creștem puieții și situația este disperată la majoritatea celor din regiune”, a menționat fermierul de la Jora de Mijloc.

„Viitorul aparține celor care nu lasă mâinile în jos”

În pofida greutăților prin care trece, Vasile Brânză consideră că viitorul aparține celor care muncesc și nu lasă mâinile în jos. Vrea să înființeze încă trei hectare de livadă și speră că anul viitor puieții de pomi fructiferi nu vor mai sta „singuratici” sub perete, dar vor crește în livezi care îi vor umple sufletul de mândrie.

„Tot ce avem noi este munca noastră, însă nu trebuie să lăsăm ca să ne doboare luptele politice. Nu știu dacă vor veni copiii la țară. Ei poate vor face altceva, însă noi asta știm a face cel mai bine și vrem să avem piață de desfacere. De muncit nu vine nimeni să muncească în locul nostru, însă pentru a vinde rezultatul eforturilor noastre este necesar să vină cei de sus. Peste tot se implică autoritățile, ca să fie relații normale pe piață și producătorul să aibă unde vinde. Producătorii de puieți depind mult de situația în care se află livădarii”, mai spune Vasile Brânză.

„Există șanse de a ne ridica de jos”

Șeful Direcției agricole din Soroca, Sergiu Slutu, susține că există premise clare pentru ca pomicultorii să depășească impasul în care s-au pomenit. „Este adevărat că din cauza zvonurilor mulți se tem să înființeze livezi. Unii au întâmpinat grave probleme financiare, însă au venit importatori din Turcia și din Siria. Livădarii de la noi au reușit să stabilească niște relații comerciale cu acești investitori. Iată, de exemplu, agenții economici din Siria își doresc să importe anual 20 de mii de tone de mere. Ei au reguli clare, le place seriozitatea și disciplina. Sirienii își doresc stabilirea unor parteneriate pe cel puțin cinci ani. Ceea ce vreau să spun este că ramura nu este una distrusă și există șanse de a ne ridica de jos, sunt oportunități pentru noi piețe de desfacere, iar celelalte activități care sunt legate de ramură își vor continua calea”, a declarat Sergiu Slutu.

Totuși, autoritățile de la Soroca susțin că marea problemă este că pomicultorii sunt dispersați și nu pot asigura cantități mari la export, însă procesul de consolidare continuă, iar această răscruce de drumuri este până la urmă binevenită.