Nicolae Timofti, la finalul celor patru ani de mandat: „Am obținut VICTORII istorice”

În mandatul Președintelui Nicolae Timofti, am obținut victorii istorice: semnarea Acordului de Asociere cu UE şi liberalizarea vizelor.

„Nu am făcut niciodată politică. Discursul meu nu va fi unul politic, ci mai degrabă cetățenesc”. Cu aceste cuvinte, marcate de o vibrantă sinceritate, și-a început activitatea cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Alegerea lui Nicolae Timofti în funcția de șef al statului a pus capăt unei crize de sistem, care a durat mai bine de doi ani, fiind precedată de două scrutine parlamentare anticipate, urmare a rateurilor de alegere a Președintelui în forul legislativ.

La 23 martie 2012, Nicolae Timofti a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al Republicii Moldova. Nicolae Timofti este primul președinte care ajunge în elita politică națională fiind o persoană din afara sistemului politic, neavând un partid care l-ar fi promovat sau instituții media angajate să-i creeze imaginea publică.

Nou-alesul președinte, ca exponent al profesioniștilor din mediul justiției, judecător cu un stagiu de 35 de ani, a dat prioritate spiritului Constituției, exercitându-și mandatul strict în limitele cadrului legislativ, respectând principiile democratice de separare a puterilor în stat, adoptând comportamentul adecvat unui președinte într-un regim politic parlamentar și reușind să mențină echilibrul între aceste puteri.

Mandatul președintelui Nicolae Timofti a fost marcat de mari provocări pe dimensiunea politicii interne și internaționale. Pe de o parte, eforturile autorităților naționale în perioada premergătoare semnării Acordului de Asociere Republica Moldova -UE și crizele guvernamentale, iar pe de altă parte, amenințările la adresa securității în regiune, generate de evenimentele din Ucraina și de tensionarea relațiilor cu Federația Rusă, odată cu procesul de apropiere a țării noastre de UE, ce a avut ca urmare impunerea embargoului la produsele agroalimentare moldovenești și declanșarea unui amplu război informațional.

Spre sfârșitul anului 2012, sistemul politic din Republica Moldova intra în zona vulnerabilităților și amenința stabilitatea în țară. După demiterea Guvernului Filat, din 5 martie 2013, ca perpetuare a episodului „Pădurea Domnească”, și până în prezent s-au perindat cinci cabinete de miniștri, iar Președintele Timofti, în urma nenumăratelor consultări cu fracțiunile parlamentare, a desemnat opt candidați la funcția de prim-ministru. În pofida turbulențelor şi crizelor politice, șeful statului a fost un mediator rațional între putere și opoziție, reușind să-și păstreze independența și imunitatea sa în fața presiunilor partidelor politice.

Pe durata președinției domnului Nicolae Timofti, în condițiile unei acerbe concurențe cu accente geopolitice, s-au desfășurat alegerile parlamentare ordinare din 28 noiembrie 2014. În această perioadă, șeful statului a sprijinit forțele progresiste, proeuropene din politica autohtonă.

Avansarea țării pe calea reformelor europene și integrarea poporului Republicii Moldova în marea familie a democrațiilor prospere a constituit obiectivul primordial al președintelui nou ales. Distanțarea de stereotipurile post-sovietice, modernizarea şi reintegrarea țării, promovarea principalelor valori ale democrațiilor occidentale – demnitatea umană, pluralismul de opinie, libertatea socială – au dominat agenda mandatului prezidențial. „Sunt sigur că Republica Moldova va avansa în parcursul său european, pentru a oferi cetățenilor o viață prosperă”, a declarat Președintele Timofti în cadrul ședinței festive de învestire.

La 3 octombrie 2012, la Strasbourg, fiind prezent la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, președintele Republicii Moldova vorbea de la tribuna înaltului for în numele poporului, despre țara sa mică cu resurse naturale limitate, dar cu oameni determinați să-și construiască o societate modernă, democratică și prosperă: „Parcursul european pe care l-a ales poporul Republicii Moldova este ireversibil. Viziunea noastră este ca Republica Moldova să devină în viitor parte componentă a Uniunii Europene, ceea ce va asigura un mediu mai bun pentru cetățenii noștri”.

Și tot de la tribuna APCE, fiind întrebat despre interzicerea simbolurilor comuniste, președintele Nicolae Timofti, descendent al unei familii deportate, a declarat următoarele: „Care este diferenţa dintre simbolica fascismului şi a comunismului atunci când sub aceste semne, în egală măsură, au murit milioane de oameni? Dacă îmi spune cineva că este diferenţă între moartea acestor oameni, atunci eu, poate, voi lua altă decizie”.

Prin retorica sa tranșantă, de la tribuna forurilor internaționale, președintele Nicolae Timofti a contribuit plenar la consolidarea imaginii externe a Republicii Moldova ca stat suveran și independent, care-și are propria istorie și care aspiră să-și croiască propriul destin prin ample transformări democratice.
Pe durata mandatului său, șeful statului şi-a adus aportul substanțial la promovarea valorilor și a identității noastre. Nicolae Timofti este președintele moldovean, care, ca un adevărat fecior al neamului, a purtat, cu diferite prilejuri, cămașa tradițională şi brâul, devenind astfel un exemplu, model pentru compatrioții săi de cinstire prin fapte a tradiției, culturii, limbii române, tricolorului, a vrednicilor noștri strămoși.

Un act de patriotism sincer şi de recunoștință adâncă față de înaintașii săi este, fără îndoială, şi conferirea, prin Decretul din 30 decembrie 2012, a Ordinului Republicii celor 227 de deputați din primul Parlament democratic de la Chișinău, care, la 27 august 1991, au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova.
În septembrie 2012, la New York, în cadrul celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Președintele Nicolae Timofti a vorbit cu multă demnitate despre „țara sa, care s-a desprins de imperiul sovietic” și care astăzi și-a definit cu fermitate obiectivul de integrare europeană. „Sprijinul acordat de către partenerii noștri de dezvoltare ne întărește convingerea că suntem pe calea dreaptă”, a subliniat șeful statului.

De la aceeași tribună, președintele a reamintit marilor decidenți politici despre tragicul război de pe Nistru, care a început în 2 martie 1992, ziua în care Republica Moldova a aderat la familia Națiunilor Unite. În acest context, Nicolae Timofti a declarat că trupele ruse, staționate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimțământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituționale şi angajamentelor internaționale, trebuie să fie retrase. De asemenea, șeful statului a optat pentru înlocuirea forțelor ruse de menținere a păcii din Zona de securitate cu o misiune civilă sub egida ONU.

În perioada mandatului Timofti, agenda europeană a fost prioritară. Moldova s-a apropiat de valorile europene etice, politice, economice. În acest sens, Președintele Timofti a avut un șir de întrevederi cu lideri politici ai statelor membre UE sau aspirante, care cred în vocația europeană a țării noastre, cu oficiali de rang înalt ai UE. Nicolae Timofti s-a întâlnit cu Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu Președintele Consiliului European, Van Rompuy, cu Președintele actual al Comisiei Europene, Donald Tusk. De asemenea, Președintele Republicii Moldova a primit-o la Chișinău pe Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel. În vizită oficială la Chișinău s-au mai aflat Președintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski, și Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Șeful statului a avut întâlniri prietenești şi productive cu Președinții, României Traian Băsescu şi Klaus Iohannis, precum şi cu Președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, care au încurajat cursul european ales de poporul Republicii Moldova şi politica pro-occidentală a Președintelui Timofti.

În semn de profundă gratitudine pentru susținerea constantă a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, președintele Nicolae Timofti a conferit Ordinul Republicii Cancelarului german, Angela Merkel, Președintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite, Președintelui României, Klaus Iohannis, Președintelui Poloniei, Bronisław Komorowski și Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Președintelui Traian Băsescu i-a fost acordat Ordinul Ștefan cel Mare pentru sprijinul consecvent acordat Republicii Moldova în procesul de formare a cadrelor din domeniile apărării, securității și asigurării ordinii publice.

Președintele Timofti a abordat o retorică responsabilă și tranșantă în relațiile cu Federația Rusă. La 10 octombrie 2014, la Minsk, în cadrul Summit-ului șefilor de stat ai țărilor membre ale CSI, Președintele Republicii Moldova a pus în discuție, în prezența omologului său de la Moscova, Vladimir Putin, subiectul legat de impunerea de către Federația Rusă a embargoului pentru produsele agroalimentare moldovenești, fără ca partea rusă să invoce argumente rezonabile în acest sens. Șeful statului a dat de înțeles că gestul respectiv este identic unei sancționări politice, în contextul intrării în vigoare a Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

În cadrul aceleiași reuniuni și în conjunctura evenimentelor din Ucraina, președintele Republicii Moldova a susținut ferm autoritățile de la Kiev, accentuând importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și neadmiterea violării principiilor dreptului internațional.

Mai mult decât atât, în timpul escalei diplomatice la Chișinău, din 4 decembrie 2013, a Secretarului de stat american John Kerry, președintele Timofti, făcând abstracție de uzanțele retoricii diplomatice, a anticipat evoluția unor scenarii pesimiste în relațiile dintre Rusia și Ucraina. Totodată, Nicolae Timofti a dat de înțeles că ar putea avea loc și tentative de destabilizare a situației politice de la Chișinău din partea anumitor forțe de la Moscova.

Un alt obiectiv al mandatului președintelui Timofti l-a constituit promovarea, la diferite foruri regionale și internaționale, cu ocazia întrevederilor oficiale avute cu omologii săi, a intereselor comercial-economice ale Republicii Moldova. În cadrul vizitei oficiale la Minsk, din 16 iulie 2015, în prezența președinților Nicolae Timofti și Alexandr Lukaşenko, a fost semnat un pachet din șapte acorduri de colaborare economică moldo-belarusă, printre care un memorandum cu privire la crearea unei întreprinderi comune de asamblare la Chișinău a autobuzelor marca MAZ și altul privind realizarea unui proiect comun de renovare a transportului public din Republica Moldova. Nicolae Timofti a remarcat importanța prezenței produselor moldovenești pe piața din Est, care poate fi asigurată cu ajutorul Republicii Belarus.

27 iunie 2014 – zi istorică pentru cetățenii Republicii Moldova. La Bruxelles are loc semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. La 8 iulie 2014, președintele Timofti semnează Decretul privind promulgarea Legii nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere RM-UE de către Parlamentul moldovean. Parlamentul European ratifică Acordul de Asociere pe 13 noiembrie 2014. În prezent, Acordul de Asociere RM-UE a fost ratificat de toate cele 28 de state membre UE. Din 1 septembrie 2014, Acordul a intrat parțial în vigoare, în timpul apropiat urmând să intre în vigoare integral.

Un alt eveniment care a marcat mandatul lui Nicolae Timofti l-a constituit obținerea regimului liberalizat de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, începând cu 28 aprilie 2014, decizie istorică care ne-a deschis mai multe oportunități.

O pagină cu totul specială pe agenda externă a președintelui au constituit-o raporturile strategice dintre Chișinău și București. După o perioadă de distanțare dintre ambele state, Nicolae Timofti a reușit să restarteze şi să dinamizeze aceste relații istorice şi de suflet, dialogul politic și economic între cele două maluri ale Prutului devenind unul consistent şi constructiv.

Președintele Nicolae Timofti a întreprins cinci vizite oficiale și de lucru în România (București, Suceava, Iași), în cadrul cărora a discutat cu omologii săi de la București despre destinul Republicii Moldova. În timpul vizitei oficiale la București, din 16 februarie 2016, președintele Timofti a rostit următoarele: „Suntem uniți prin sânge, istorie și spirit. Trebuie doar să punem în valoare acest tezaur comun, în numele prosperității și securității noastre, a tuturor”.

Există, însă, și aspecte care, în acest interval de timp, au afectat reputația și încrederea instituțiilor puterii din țară. Criza din sistemul bancar, generată de atacurile raider și devalizarea celor trei bănci, a scos în vileag prezența fenomenului corupției la cel mai înalt nivel. Consiliul Suprem de Securitate, al cărui președinte este șeful statului, s-a convocat în câteva ședințe pe acest subiect, în cadrul cărora a fost recomandată întreprinderea unor măsuri de securizare din partea instituțiilor de resort. Deciziile CSS nu au avut, totuși, impactul așteptat. De notat este faptul că şi prima ședință a noii componențe a CSS de pe lângă președintele Republicii Moldova, din 24 februarie 2016, a fost dedicată în principal abordării subiectului legat de securizarea și transparentizarea sectorului bancar. Președintele Timofti s-a adresat cu un mesaj către organele responsabile în vederea consolidării eforturilor pentru elucidarea și recuperarea miliardului deturnat, iar cei vinovați să fie trași la răspundere.

Estimând cei patru ani de activitate ai președintelui Timofti, analistul politic de la București, Iulian Chifu, a opinat că Nicolae Timofti și-a respectat mandatul și prerogativele și a evitat să provoace crize politice, reușind să promoveze interesele Republicii Moldova peste hotare.

Agenda internațională a președintelui Nicolae Timofti a inclus zeci de capitale: Bruxelles, București, Moscova, Kiev, Varșovia, Paris, Praga, Ankara, Sofia, Belgrad, Ashgabat, Minsk, Riga. Șeful statului a promovat peste tot imaginea și interesele Republicii Moldova, stat suveran cu aspirații europene ireversibile.

„Principala realizare a lui Nicolae Timofti a fost că prin acțiunile sale nu a provocat tensiuni politice, nu a ezitat să apere cu demnitate poziția Republicii Moldova”, consideră analistul politic Anatol Țăranu.

În ziua depunerii jurământului, înaintea publicului adunat în fața Palatului Republicii, Nicolae Timofti a menționat : „N-am niciun interes decât să avem o ţară bogată, cu un vector european.”

Istoria și cetățenii vor fi cei mai obiectivi judecători ai judecătorului ales preşedinte al Republicii Moldova în 16 martie 2012.

Sinteză realizată de consilierul prezidențial pentru politică, Aurelia Peru-Balan