05:33:30 19.03.2024
Stiri

Uzurpatorul strigă uzurpatorii?

Politică 09.08.2019 14:48 Vizualizări8438 Autor: Nicolae Negru
Uzurpatorul strigă uzurpatorii?


Semne discritice

Andrei Năstase a speriat-o pe Maia Sandu, venind la ședința Guvernului în uniformă de polițist, ca un duce modest, explicând apoi că a primit-o în dar de ziua lui și că a purtat-o „în semn de respect” față de colegii din MAI și „respectiv din subdiviziuni”, „față de cei ce-și fac cu demnitate datoria față de oameni și țară”.

Legătura ministrului cu polițiștii

Ce metamorfoză rapidă: ieri mulți dintre colegii de azi ai lui Năstase erau „bâta regimului criminal”. Azi uniforma lor reprezintă „legătura dintre ministru și cei care, la firul ierbii, ne asigură siguranța, liniștea și salvează vieți omenești. Uniforma simbolizează efortul celor care în fiecare zi sunt în serviciul public, indiferent de oră, condiții meteo sau sărbători”, a scris liderul PPDA, în stilul său zornăitor-sentimentaloid, de la înălțimea unui erou neînțeles, făcându-ne să ne simțim prost că nu i-am apreciat gestul narcisist și nu am procedat ca el.

Lumea s-a amuzat de fapta lui bizară, jenantă, care, după cum vedem, nu s-a vrut deloc amuzantă. Ca atunci când a spus că a adus „libertatea în această țară”, Andrei Năstase nu a glumit niciun pic, uniforma stilizată în care s-a prezentat la ședința Guvernului e o dovadă în plus a seriozității sale de lider care se află în relație cu „cancelaria cerească”.

O etapă nouă cu o pârghie nouă

Posibil, noua costumație să aibă legătură și cu începutul unei noi etape în activitatea sa. El a obținut în sfârșit o „pârghie”, pe cea a Procuraturii Generale, și ne anunță, în concurență cu Dodon, că procurorii vor veni cu „surprize” la ședința extraordinară a Parlamentului din 12 august. Deși Năstase îl convocase personal și îl instrutase pe cel de-al doilea procuror general interimar, Dumitru Robu, să nu accepte comenzi politice, finul cumetrei sale a manifestat o „independență” de invidiat, dispunând urgent inițierea unui dosar penal în chestiunea uzurpării puterii de stat, după ce primul procuror general interimar, Igor Popa, care a refuzat să facă acest lucru, a fost „substituit” prin manevre legislative nu tocmai constituționale, dar în schimb foarte operative. Satisfăcut, ministrul-duce se lăudă că „încăpățânarea” i-a fost răsplătită și a promis să lupte în continuare „până la capăt”.

Dedublarea lui Năstase

Dedublarea lui Năstase (dar și a colegilor săi de alianță), care îi amenință și îi demit pe procurorii pe care, în același timp, îi cheamă, le cer să fie independenți, ar merita un studiu special, care se va efectua, probabil, după încheierea procesului de „dezoligarhizare”. Cu siguranță, e o experiență nouă și pentru dl Peter Michalko, Ambasadorul UE în Republica Moldova, și, probabil, doar Plahotniuc i-ar putea consulta cel mai bine pe liderii ACUM-PSRM cum se „coordonează” subtil o procuratură.

Dosarul uzurpării puterii de stat poate fi băț cu două capete și, posibil, primul procuror general interimar s-a împotrivit inițierii acestuia din alte motive decât crede Năstase. Căci demersul e oarecum riscant, dacă va nimeri în mâinile unor procurori independenți cu adevărat: printre uzurpatori ar putea figura învingătorii, nu cei învinși. Pare imposibil?

Uzurpare prin respectarea Constituției?

A uzurpa puterea înseamnă, conform DEX-ului, a obține (puterea) prin înșelătorie, pe nedrept. Dacă ne referim la perioada 7-14 iunie, când a existat dualitatea puterii, Guvernul Pavel Filip refuzând să cedeze scaunele Guvernului nou constituit al Maiei Sandu, un procuror obiectiv, care nu acceptă „sugestii” venite de „sus”, ar trebui să constate că Pavel Filip a procedat în conformitate cu Constituția, s-a supus deciziilor „definitive”, care „nu pot fi atacate” ale Curții Constituționale. PD a cedat puterea (la „sugestia” Ambasadorului SUA, Dereck Hogan, dar și a lui Bogdan Aurescu, consilierul lui Iohannis), când confruntarea cu ACUM-PSRM risca să degenereze în vărsări de sânge.

Alianța ACUM-PSRM, dimpotrivă, a ignorat deciziile Curții Constituționale, considerându-le ilegale, deși nu avea competența să dea asemenea calificări. În perioada respectivă de timp, Guvernul Maiei Sandu pretindea puterea pe nedrept, contrar prevederilor Constituției. Abia pe 15 iunie, CCM și-a anulat hotărârile din 7-9 iunie, dar nu pentru că acestea ar fi incorecte, ci pentru că s-au schimbat circumstanțele: „La baza anulării a stat situația de fapt din Republica Moldova, în special anunțul transferului de putere către Guvernul Prim-ministrului Maia Sandu și a coaliției formate în Parlamentul Republicii Moldova. Hotărârea Curții din 15 iunie 2019 se dorește a fi o sursă a păcii sociale, a menținerii statului de drept, a democrației, precum și a garantării unui cadru adecvat de protecție a drepturilor omului prin combaterea unei instabilități politice de anvergură”, se spune în decizia respectivă a CCM.

Veriga cea mai slabă: Curtea Constituțională

În general, faptul uzurpării puterii de către PD poate fi constatat numai dacă există dovezi că magistrații CCM au fost forțați, prin șantaj sau alte căi criminale, să ia decizii cu care nu erau de acord. Partizanatul, ținând de interpretare, nu poate fi o crimă. Atâta timp cât nu vor fi aduse probe care vor demonstra că CC nu a acționat independent, uzurpator al puterii în stat este alianța ACUM-PSRM. Deoarece Constituția nu prevede căi de anulare a deciziilor CCM, rezultă, cel puțin formal, că uzurparea puterii de către ACUM-PSRM continuă.

Magistrații pot invoca și amestecul Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova ca factor care a determinat hotărârile pe care le-au luat. Mai cu seamă, nu puteau fi trecute cu vederea și merită atenția deosebită a procurorilor imaginile în care Dodon îi pune lui Plahotniuc condiții de federalizare a Republicii Moldova din partea lui Kozak și recunoaște că PSRM este finanțat de Rusia. Iar explicațiile sale ulterioare că ar fi vorba de participarea sa la o operațiune a serviciilor secrete ruse nu numai că ar justifica deciziile CCM din 7-9 iunie, ci le-ar conferi și valoare patriotică, obligatorie, pe care doar Comisia de la Veneția poate să o ignore, nu și procuratura unui stat „suveran și independent”.

O manevră cu praf în ochi

Năstase știe acest lucru. De aceea, inițiativa sa, ca și acțiunea noului procuror general interimar, este mai curând o manevră, praf în ochii celora care așteaptă „dezoligarhizarea” ca mană cerească. Căci altfel, din unghi de vedere formal, procuratura ar trebui să deschidă dosarul uzurpării puterii de stat cu anchetarea liderilor alianței ACUM-PSRM, a lui Dodon, în primul rând. Va îndrăzni să o facă cel de-al doilea procuror general interimar sau va fi nevoie de un al treilea?

Plângerea PD

Cât privește reacția plângăcioasă a PD la acțiunile lui Năstase și ale procurorului său interimar, liderii PD ar trebui să-și amintească mai întâi de „dosarul trădării” pe care îl pregăteau pentru Maia Sandu și Andrei Năstase, învinuindu-i că au călătorit la Bruxelles pe banii unei fundații care avea unele probleme cu sursele de finanțare. A spus-o bine Petru Grozavu, în editorialul din Ziarul de Gardă: cu pierderea puterii, liderii PD „au șansa să se vadă dintr-o parte”.


Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

15.03.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Raportul lui Dorin R...

11.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cât de naivă e „șefa...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md